Reflecţii colaterale

1
729

Un grup de profesori seniori, cu convenabil plasament intelectual, care au activat în cadrul Universităţii din Craiova, la diferite facultăţi şi catedre, au organizat sâmbătă 14 octombie a.c. la „Casa Universitarilor”, un simpoziom academic, de reală ţinută, sub egida „Competitivitatea Olteniei – Trecut, prezent, perspective”. Aşadar, un grup de reflecţii colaterale cuprinzându-i pe prof. univ. dr. Dumitru Buşneag (Matematică), prof. univ. dr. Dinică Ciobotea (Istorie), prof. univ. ing. Nicolae Dumitru (Mecanică), prof. univ. emerit dr. Constantin Fota (Economie internaţională), prof. univ. dr. Viorel Găină (Drept), prof. univ. dr. Mircea Ivănescu (Robotică), prof. univ. dr. ing. Gheorghe Manolea (Inginerie electrică), prof. univ. dr. Romulus Mocanu (Agronomie), prof. univ. emerit dr. Constantin Niculescu (Matematică), prof. univ. emerit dr. Marin Opriţescu (Economie, Finanţe bănci), prof. univ. dr. Vladimir Osiac (Istorie), prof. univ. dr. Dumitru Otovescu (Sociologie), prof. univ. dr. Emilia Parpală Afana (Filologie), prof. univ. dr. Aurel Popa (Horticultură), prof. univ. dr. Petre Rotaru (Fizică), prof. univ. dr. Vladimir Răzvan (Ingineria sistemelor), prof. univ. dr. Nicolae Răzvan Stan (Teologie ortodoxă), prof. univ. dr. Mihai Ioana (Genetică – Universitaea de Medicină), prof. univ. dr. Michael Schenker (Oncologie – Universitatea de Medicină). Materialul sintetic informativ de lucru, elaborat de prof. univ. dr. Constantin Fota, pe baza studiilor proprii şi a dialogului tematic desfăşurat cu profesorii autori de referate specifice, în cadrul simpoziomului menţionat, s-a circumscris într-un fel şi festivităţilor prilejuite de sărbătorirea a 75 de ani de la înfiinţarea Universităţii din Craiova considerată „un veritabil Panteon de cunoaştere al Cetăţii”. Dialogul a avut consistenţă, concreteţe, utilitate, sugerând în subsidiar, disponibilitatea grupului de profesori seniori de a fi consultat în construirea unor strategii viabile de dezvoltare a Olteniei. O paranteză: intelectualul e cineva care stă bine cu cultura generală, pentru care universul cărţii e esenţial, lectura curiozitate gratuită ş.a.m.d.. Grupul de profesori seniori cuprinde însă, în exclusivitate, cadre universitare cu o frumoasă carieră ştiinţifică, conducători de doctorate, într-un fel „tobă de carte”, cu suficientă expertiză, în domeniile enunţate. Nu au pretenţia că le ştiu pe toate, dar se simt moralmente datori să pună umărul cu energia lor miraculoasă, dacă sunt consultaţi, la urnirea unor blocaje. Sigură că există o adevărată mitologie a misiunii intelectuale pe care istoria le verifică în anumite momente pentru a le dezminţi în altele. N-am să mă pot referi la toate temele acroşate, cu o competenţă desăvârşită. Dar opinez că discuţiile au relevat implacabil poziţia neconvenabilă a regiunii Sud-Vest Oltenia, în peisajul regional european, situându-se la nivelul ţării pe locul 6, între cele 8 regiuni de dezvoltare, cu mult sub scorul mediu al ţării de 17,84, iar în UE pe locul 254 între cele 268 de regiuni europene. Cauzele sunt multiple, dar cea mai mare problemă pe care o ridică momentan competitivitatea regională este conceptul de regiune de dezvoltare. Regiunea Sud-Vest Oltenia nu este nici administrativă, nici funcţională, ci o voluntară reuniune de 5 judeţe (Dolj, Mehedinţi, Gorj, Olt, Vîlcea) fără o strategie coerentă –unanim împărtăşită- de dezvoltare. În multe ţări din UE, regiunile funcţionale nu sunt administrative, sau sunt administrative dar nu sunt funcţionale. Încă din anul 2018 grupul de profesori seniori al Universităţii din Craiova a elaborat un studiu vizând „Oltenia 2050”. Sigur că unele abordări, ca de pildă aceea că „nu ţările fac comerţ între ele, ci firmele, acestea colaborează sau se concurează” pot primi amendamente (contează garanţiile guvernamentale, nu rareori), dar punctele de vedere exprimate au fost deplin pertinente. Profesorul Marin Opriţescu atrăgea atenţia că problema finanţării economiei este cu atât mai importantă în prezent, aflându-ne într-un nou model de dezvoltare economică numită dezvoltare endogenă, al cărui element cheie constă în includerea cunoaşterii în categoria factorilor de producţie alături de teren, forţă de muncă şi capital. Merită relevată de asemenea intervenţia prof. univ. Viorel Găină, în aria sa de competenţă. Evident au fost relevate şi anumite împliniri: Oltenia deţine 70% din producţia energetică a ţării fiind deci un pol energetic naţional. Pe lângă micro-hidrocentralele, în special pe râul Jiu aflate în faze investiţionale avansate se poate conta pe energia eoliană. De asemenea contează în producţia de cereale a ţării, în procent covârşitor, dar resimte acut lipsa de profesionişti în zootehnie şi piscicultură ş.a.m.d.. O subliniere: tonul discuţiilor n-a fost unul exclusiv ex cathedra, ci unul branşat la o bună cunoaştere a realităţilor, regionale şi europene.

1 COMENTARIU

  1. Domnule Canțăr,

    Fiul dvs. Radu a fost numit, fără experiență, de analfabeta Dăncilă agent guvernamental al României la CJUE.
    Adică dvs. sunteți un comunist care aplicați vechile rețete ale partidului comunist român.
    Oltenii pleacă la București și Timișoara, regiunea Oltenia se depopulează din cauza unora comuniști ca dvs. și fiul dvs. Oamenii competenți pleacă în alte părți ale țării și în străinătate, Craiova e un oraș înapoiat comparativ cu Timișoara, Cluj, Iași, București, Constanța. Nu vă e rușine că țineți România în înapoiere prin comunismul de care dați dovadă???

Comments are closed.