Reuniune a BPN al PSD: Despre ieşirea din ambiguitate

0
919

La Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov, a avut loc în weekend, pe fondul unei relative relaxări sanitare, o reuniune a liderilor judeţeni şi centrali ai PSD, prima după multă vreme, în acest format, consacrată strategiei imediate a partidului, la capătul căreia liderul naţional Marcel Ciolacu a ţinut o conferinţă de presă. S-au abordat mai multe probleme, aşa cum au fost menţionate, de la pregătirea pentru alegerile locale parţiale de la 27 mai a.c., redeschiderea Institutului social-democrat, structura Comitetului Naţional şi până la discutarea PNRR, în forma acceptată de Comisia Europeană. Ca un detaliu, în conferinţa de presă, Marcel Ciolacu a salutat demersurile premierului Florin Cîţu pentru acceptarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă despre care a spus însă că speră să nu fie transformat într-un nou acord 7.03 sau HG privind alocarea discreţionară de fonduri către anumite entităţi din administraţia publică, cum a fost cazul cu fondul de rezervă al primului-ministru. „Este inacceptabil ca în plină pandemie premierul şi ministrul Sănătăţii să discute în contradictoriu aproape zi de zi, este inacceptabil să aflăm că au existat anumite loturi de vaccin cu destinaţii preferenţiale din care s-au vaccinat numai anumite persoane” ş.a.m.d.. Au fost reluate şi alte teme, exprimate în ultima vreme, pe posturile de televiziune de Marcel Ciolacu. În opinia liderului naţional al PSD, autorităţile locale social-democrate, precumpănitoare la nivelul ţării, în urma alegerilor locale de anul trecut, pot depune proiecte prizate PNRR în valoare de peste 7 miliarde euro. Paleta problematică a fost largă, mai ales că reuniunea Biroului Permanent Naţional al PSD de la Sâmbăta de Sus a fost, cum spuneam, prima în acest format după multă vreme. Principalul partid de opoziţie, din Parlament, destul de letargic, aproape inhibat, în actuala legislatură, nu reuşeşte decât rareori să-şi facă auzită vocea autoritară, pare că are de surmontat destule dificultăţi, chiar în privinţa tenorilor desemnaţi. Ca un paradox de pildă, deşi partidul are destui membri vânători, membri ai asociaţiilor judeţene din ţară, nu a exprimat un punct de vedere pe marginea mediatizatului caz al vânătorului din Liechtenstein, lăsând toată poveste împuşcării lui „Arthur” pe seama specialiştilor din ONG-uri, cu finanţare de afară şi a ziariştilor vegani. Deşi între 2000 şi 2015, 11 români au fost ucişi de urşi (o medie de 1,3 pe an) iar în 2019 s-au înregistrat 6 victime. Preşedintele Consiliului Judeţean Covasna spunea că, în ultimii 5 ani, s-au înregistrat 1120 de atacuri asupra animalelor domestice, iar 54 de persoane au fost internate. Şi în problema desemnării directorului general interimar al TVR s-a cultivat de asemenea tăcerea amuţitoare. În fine, nu discutăm strategia aleasă de conducerea social-democraţilor. Putem acroşa însă altceva, care se observă fără mari eforturi: mimetismul unei stângi europene rătăcite, tot mai anemică de la o vreme, care încă trăieşte pe seama unor personalităţi, să le spunem aşa, mai mult sau mai puţin seducătoare. Din dorinţa de a da bine în faţa acestora, social-democraţii autohtoni au devenit tot mai docili, tot mai lipsiţi de personalitate, tot mai ascultători. Este adevărat că –ştim asta- capul plecat sabia nu-l taie, dar ceea ce electoratul social-democrat, în îngrijorătoare scădere a văzut mereu în acest partid, de-a lungul anilor, a fost cu totul altceva. Nu avem idee ce mesaje „de front” a dat Marcel Ciolacu pentru perioada imediată, dar partidul trebuie retrezit, şi chiar revigorat după succesul –atât cât a fost- la alegerile parlamentare, prin infuzia cu oameni tineri, cu reflexe de stânga, capabili de recalibrarea unor mesaje care şi-au trăit traiul. Reuniunea de la Sâmbăta de Sus a dat startul ofensivei de primăvară a social-democraţilor şi primul lor test concret va fi rezultatul alegerilor parţiale din localităţile în care se vor organiza. Salutară intervenţia deputatului Alexandru Rafila, atât pe pagina sa de Facebook, cât şi în cadrul reuniunii menţionate, care repetăm, a lăsat impresia unor căutări necesare umplerii unui vid.