Premieră în România. O femeie a fost condamnată, recent, la opt luni de închisoare cu suspendare, pentru că nu şi-a declarat veniturile din chirii la organele fiscale, potrivit unei hotărâri judecătoreşti. Femeia prejudiciase statul cu o sumă de 290 de lei, pe care ar fi trebuit să-i plătească Fiscului pentru cele cinci luni în care şi-a închiriat apartamentul. Organele de poliţie din Brăila au ajuns să o cerceteze pe femeie acuzată de evaziune fiscală, după ce aceasta a fost pârâtă de vecini.
O serie de informaţii a apărut, recent, cu privire la condamnarea unei persoane la opt luni de închisoare cu suspendare pentru că nu a declarat la organele fiscale veniturile obţinute din chirii pe o perioadă de câteva luni de zile. Deşi poate părea incredibil la prima vedere, povestea este cât se poate de adevărată: potrivit hotărârii rămase definitive, o femeie de 58 de ani a fost, într-adevăr, condamnată la această pedeapsă şi obligată să presteze muncă în folosul comunităţii pentru săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală.
Nu există o limită
“La momentul cercetărilor penale, femeia datora Fiscului 290 de lei, bani pe care i-a achitat în timpul procesului, pentru chiriile pe care le-a încasat pe o perioadă de cinci luni de zile în anul 2015 şi pentru care nu a plătit impozitul datorat potrivit legii. Din datele hotărârii penale aflăm că femeia, ca proprietar al apartamentului, nu încheiase contract cu chiriaşii săi, iar pentru plata chiriilor nu fuseseră emise chitanţe”, ne-a precizat avocat – practician în insolvenţă Coltuc Marius Vicenţiu.
Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la doi ani la opt ani şi interzicerea unor drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale (potrivit Legii nr. 241/2005): ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile; omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate; evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive; alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor; executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor; sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate; substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală.
Vecinii au reclamat-o poliţiştilor
“ANAF – Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Brăila a comunicat că Avram Maria datorează bugetului consolidat al statului, pentru veniturile încasate din cedarea folosinţei locuinţei, sumele de 216 lei – reprezentând impozit pe veniturile din cedarea folosinţei bunurilor – şi 74 de lei – reprezentând contribuţie de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor – totalizând suma de 290 lei”, după cum se menţionează în hotărâre.
“Conform hotărârii, spusele vecinilor ar fi fost cele care au adus-o pe proprietară în vizorul organelor de poliţie. Astfel, Inspectoratul Judeţean de Poliţie s-a sesizat cu privire la săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală. Confruntată cu acuzaţiile organelor, femeia a recunoscut fapta, iar dosarul său a ajuns în faţa judecătorului. Între timp, femeia şi-a plătit suma datorată la Fisc, respectiv 290 de lei, însă acest lucru nu a scăpat-o de condamnare şi nici faptul că şi-a recunoscut vina, ci i-au adus doar o pedeapsă mai uşoară, potrivit informaţiilor din hotărâre. Pentru infracţiunea de evaziune fiscală, Legea nr. 241/2005 impune o pedeapsă cu închisoarea între doi şi opt ani de închisoare, iar femeia fost condamnată la opt luni de închisoare cu suspendare, dar şi 60 de zile de muncă în folosul comunităţii”, a mai precizat Coltuc Marius Vicenţiu.
Evaziunea fiscală nu are un prag minimal al prejudiciului
Deşi poate părea absurd ca o persoană să fie condamnată pentru un prejudiciu atât de mic adus statului român, trebuie să ştim că Legea nr. 241/2005 nu impune un prag pentru prejudiciul de la evaziune fiscală. Potrivit actului însă, dacă se aduce un prejudiciu mai mare de 100.000 de euro, limitele pedepsei cresc cu cinci ani – concret, se stabileşte de către judecător o pedeapsă între 7 şi 13 ani, dacă nu mai există alte circumstanţe care să îndulcească aceste limite, cum s-a întâmplat şi în cazul femeii (recunoaşterea faptei, lipsa antecedentelor penale, acoperirea prejudiciului). Dacă prejudiciul adus prin faptele de evaziune se ridică la mai mult de 500.000 de euro, limitele pedepsei cresc cu şapte ani, potrivit legii.
Cei care obţin venituri din chirii uită, adesea, că acestea trebuie declarate la organele fiscale pentru că sunt venituri ce trebuie impozitate. Proprietarii sau alţi deţinători ai imobilului închiriat trebuie să facă un contract cu chiriaşii pe care să-l înregistreze la Fisc în termen de 30 de zile de la încheiere. Impozitul datorat în acest caz este de 16%, potrivit legislaţiei fiscale. Organele fiscale au la dispoziţie, potrivit Codului de procedură fiscală, un instrument legal prin care să descopere veniturile nedeclarate ale persoanelor fizice – verificarea situaţiei fiscale personale, efectuată de către organul fiscal central. În cadrul acestei verificări, autorităţile fiscale controlează sursele veniturilor şi verifică în ce măsură contribuabilul îşi plăteşte dările la stat.
“Practic, orice venituri din surse neidentificate se vor impozita cu 16%. Cu toate acestea, rigorile impuse de legislaţia fiscală în cazul acestor verificări fac greu de imaginat ipoteza în care contribuabilul care obţine, să zicem, 200 de euro lunar din chirii să fie sancţionat prea dur de organele fiscale ori să fie realmente tras la răspundere. Cu toate acestea, aşa cum o demonstrează situaţia de faţă, nedeclararea acestor venituri nu ne poate aduce doar probleme cu organele fiscale, ci şi antecedente penale” a concluzionat Coltuc Marius Vicenţiu.
