Chiar dacă vârsta celor care îşi aprind pentru prima dată o ţigară este tot mai fragedă, cei mai înrăiţi fumători rămân cei care au între 25 şi 35 de ani. De altfel, portretul standard al fumătorului realizat în urma unui studiu al Ministerului Sănătăţii, cuprinde o serie de caracteristici. Potrivit specialiştilor acesta are studii medii – cel mai puţin fumează persoanele cu studii primare – are un loc de muncă stabil – cel mai puţin fumează persoanele inactive – şi un venit lunar de peste 1.200 de lei.
Aproape jumătate dintre fumătorii români cheltuie lunar între 100 şi 300 de lei pentru ţigări. Majoritatea fumează ţigări „normale”, dar pentru 14,8% nici măcar nu contează tipul de ţigară folosit. În România, fumatul ucide peste 33.000 de persoane anual, 70% dintre acestea având vârste cuprinse între 35 şi 69 de ani. Unul din patru decese are loc înaintea vârstei de 35 ani şi este cauzat de boli în legătură cu fumatul. În medie, fumătorii decedaţi prematur ar fi trăit cu 21 de ani mai mult în absenţa acestui viciu.
Îngrijorător este că vârsta fumătorilor a scăzut mult în ultimii ani. Tocmai din acest motiv, reprezentanţii Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog al Judeţului Dolj, cei ai Direcţiei de Sănătate Publică Dolj, dar şi ai asociaţilor studenţeşti au organizat activităţi de prevenire în şcoli pentru a-i convinge pe tineri să renunţe la fumat.
Acţiuni de determinare a monoxidului de carbon în aerul respirat
Parteneri în realizarea campaniei sunt Asociaţia pentru Sănătate, Educaţie şi Familie, Crucea Roşie Dolj, Asociaţia Europrotector, Asociaţia „Tinerii luptă împotriva viciilor mileniului III”, Societatea Studenţilor Medicinişti din Craiova, Organizaţia Studenţilor Farmacişti Cva şi autorităţile publice locale care au în subordine cabinetele şcolare, asistenţii comunitari, mediatorii sanitari, Inspectoratul Şcolar Dolj şi cabinetele de medicină de familie.
Pe parcursul zilei de ieri, studenţii farmacişti din Craiova au desfăşurat acţiuni de determinare a monoxidului de carbon în aerul respirat. Cu sprijinul Direcţiei de Sănătate Publică Dolj, aceştia au fost prezenţi ieri în Piaţa Centrală.
Potrivit specialiştilor, aproximativ 85% dintre pacienţii cu cancer bronhopulmonar sunt fumători. De altfel, conform datelor oferite de Societatea Română de Pneumologie, 89% dintre fumătorii din întreaga ţară şi-ar dori să reducă numărul ţigărilor sau să renunţe complet la fumat. Din câte se pare această tendinţă a fost determinată însă de mărirea preţului la ţigări, care a şi provocat scăderea numărului de fumători cu patru procente.
14 ţigări pe zi, media fumătorului român
Conform unui studiu publicat de Comisia Europeană în luna mai a acestui an, în România, prevalenţa fumatului în rândul celor peste 15 ani era de 30%, în scădere, totuşi, faţă de 31% în 2006. Un român fumează în medie 14,4 ţigări pe zi, foarte aproape de media din UE (14,2%). România ocupă, în schimb, prima poziţie în Uniunea Europeană în funcţie de procentul persoanelor expuse la fumul de ţigară în spaţii închise la locul de muncă. Astfel, conform datelor prezentate de Eurobarometer, numai 38% dintre români nu au fost expuşi deloc sau aproape deloc la fumul de ţigară în spaţii închise la serviciu. Alţi 40% au fost expuşi ocazional, 8% – mai puţin de o oră pe zi, 6% – între o oră şi cinci ore pe zi, iar 8% – peste cinci ore pe zi.
În privinţa renunţării la fumat, dintre fumătorii actuali şi foştii fumători, 35,5% au făcut o încercare de a renunţa în ultimele 12 luni. Printre fumătorii care au vizitat un medic în cursul ultimelor 12 luni, 82,1% au fost întrebaţi de acesta despre istoria lor privind fumatul, iar 81,9% au primit sfaturi să renunţe la fumat. Cei mai mulţi dintre cei care au încercat să renunţe (80,8%) au dorit să facă acest lucru fără ajutor. Doar 8,2% au utilizat terapia de substituţie, 1,4% folosind un alt medicament prescris. De asemenea, 1,7% dintre aceştia au apelat la consiliere şi consultanţă. Iar 6,8% au folosit pentru renunţare produse naturale din plante, acupunctură sau alte metode.
