Acord Kerry-Lavrov privind Siria: Subtila diplomaţie a Capitolului 7

0
114

Care este referinţa la Capitolul 7 al Cartei Naţiunilor Unite în acordul ruso-american privind demantelarea armelor chimice în Siria? Această dispoziţie autorizează recursul la forţă sau la sancţiuni contra unui stat care încalcă obligaţiile sale internaţionale. Franţa a estimat drept indispensabil proiectul de rezoluţie depus la Consiliul de Securitate, plasat sub autoritatea acestui capitol, fiindcă altfel textul n-ar fi avut caracter obligatoriu şi regimul preşedintelui sirian, Bashar al-Assad, putea întârzia cu demontarea arsenalului său sau desfăşurarea de inspectori. Ruşii nici n-au vrut să audă. Cum poate fi forţată o ţară să se dezarmeze „sub ameninţarea unui atac?”, a argumentat Vladimir Putin. Vineri, 13 septembrie, Casa Albă a făcut cunoscut „că nu va insista pentru o rezoluţie privind Siria, sub ameninţarea recursului la forţă”, deschizând calea pentru acordul care a fost anunţat sâmbătă, în urma întâlnirii dintre secretarul de stat american John Kerry şi ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov. Potrivit acestui acord, demantelarea programului sirian de arme chimice este plasată sub responsabilitatea Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), cu sediul la Haga. SUA şi Rusia vor depune „în zilele următoare” Consiliului executiv al acestei organizaţii un plan detaliat cu procedurile „de distrugere rapidă” a arsenalului sirian şi o verificare riguroasă a acestei operaţiuni. Rolul Consiliului de Securitate al ONU va fi de a adopta o rezoluţie menită să întărească planul OIAC. Rezoluţia va trebui să includă măsuri de verificare, precizează acordul Kerry-Lavrov, şi să stabilească rolul tehnic ce îl poate juca ONU (şi experţii statelor membre) în distrugerea armelor chimice. Consiliul de Securitate va trece periodic în revistă aplicarea planului. „În caz de neaplicare, inclusiv transferul non-autorizat sau utilizarea armelor chimice de către oricine în Siria, Consiliul de Securitate va trebui să impună măsuri sub incidenţa Capitolului 7 al Cartei ONU”, stipulează acordul ruso-american. Compromisul găsit de Lavrov şi Kerry oferă o interpretare condiţionată a Capitolului 7. Ameninţarea cu recursul la forţă va interveni doar în timpul doi, în caz de întârziere tactică sau o nouă utilizare a gazelor mortale. Dacă Bashar al-Assad încearcă o nouă gazare a populaţiei, chiar şi pe o scară mică, sau dacă încearcă să paseze stocurile altor actori, Consiliul se va reuni pentru o rezoluţie „forte”, de tipul celei pe care au vrut-o francezii. Cu aceste subtilităţi în formulare, John Kerry a declarat în timpul conferinţei de presă comune cu Lavrov că rezoluţia ONU va evoca Capitolul 7, în timp ce Serghei Lavrov n-a răspuns la întrebarea cu ameninţarea în acest moment. Barack Obama a acordat un timp iniţiativei Kerry-Lavrov. Scepticii au amintit de exemplul AIEA (Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică), care timp de zece ani n-a oferit argumente convingătoare privind ameninţarea iraniană. S-a jucat tare de-o parte şi de alta. Descris de partizanii său, dar şi de detractorii săi, drept un „animal cu sânge rece”, un negociator redutabil, Serghei Lavrov (63 de ani), de nouă ani „faţa” politicii externe ruse, se dovedeşte la fel de longeviv ca şi predesorul său îndepărtat, Andrei Gromîko, timp de 27 de ani în fruntea diplomaţiei sovietice, botezat „domnul niet”. Elegant şi subţire, mare amator de whisky scoţian, el a condus delegaţia Rusiei la ONU (1994-2004). Când, în 2003, secretarul general Kofi Annan a interzis fumatul în incinta organizaţiei, el a refuzat să se supună. Este cunoscut pentru relaţiile reci pe care le-a avut cu secretarii de stat americani de sex feminin, Condoleeza Rice şi apoi Hillary Clinton. Redresată economic (locul 8 după Brazilia în termeni de PIB), nostalgică după pierderea potenţialului militar, Rusia n-a pierdut dreptul său de veto în Consiliul de Securitate al ONU. Şi această carte o joacă cu fler Serghei Lavrov, a cărui capacitate de a exploata divizarea şi ezitarea partenerilor occidentali este imensă.

Opoziţia siriană a cerut duminică comunităţii internaţionale să impună regimului sirian, pe lângă distrugerea arsenalului său de arme chimice, interdicţia de a utiliza rachetele balistice şi aviaţia împotriva civililor.