Gorjul susţine Craiova pentru „Capitală Culturală Europeană 2021”

Craiova va aduna puncte prețioase de pe urma parteneriatului pe care l-a semnat cu Gorjul, duminică, chiar pe calcarul „Mesei Tăcerii”. Celebre în lume, trei dintre operele de suflet ale marelui Constantin Brâncuși se găsesc pe malul liniștit al Jiului, la Târgu Jiu. Tot în Gorj se află și peisaje incredibile, care îi pot atrage pe cei care caută zone frumoase pentru drumeții, cu atât mai mult cu cât locurile sunt presărate cu mii de peșteri, mai mult sau mai puțin vizitate. 

Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, împreună cu șefii instituțiilor de cultură din Bănie, s-a deplasat, duminică, la Târgu Jiu pentru a discuta cu autoritățile gorjene dacă se pot baza pe sprijinul lor în competiția privind titlul de „Capitală Culturală Europeană 2021”. Delegația din Bănie a fost întâmpinată de președintele Consiliului Județean Gorj, Ion Călinoiu, și de primarul municipiului, Florin Cârciumaru. La întâlnire au participat, de asemenea, și directorii instituțiilor de cultură din Târgu Jiu. În urma discuțiilor, autoritățile gorjene au decis să sprijine Craiova în acest demers. După anunțul oficial, autoritățile din cele două județe au mers la Complexul „Constantin Brâncuși”, semnând parteneriatul de colaborare chiar pe „Masa Tăcerii”.

Constantin Brâncuși, revendicat de Craiova

Parteneriatul cu Gorjul va aduce puncte bune pentru Craiova, știut fiind faptul că numele marelui sculptor român, faimos în lume, Constantin Brâncuși este legat de acest județ. Municipiul Târgu Jiu atrage vizitatori din toată lumea prin complexul sculptural pe care l-a creat pe malul Jiului, aici putând fi admirate trei dintre cele mai importante lucrări ale lui Brâncuși, și care are toate șansele să devină obiectiv din patrimoniul UNESCO începând cu 2014. Realizată în calcar, „Masa Tăcerii”, cu ale sale scaune-clepsidre, a fost creată de Constantin Brâncuși pentru a simboliza tăcerea în care se desfășoară ultima întâlnire dinaintea unei mari bătălii. Simbolica „Poartă a sărutului” face trecerea spre o altă viață. Turiștii care poposesc sub această poartă înaltă, având culoarea gălbuie a calcarului învechit, admiră ochii încrustați pe stâlpii porții, despre care cunoscătorii artelor spun că sunt ochii „întorși în interior”.

„Coloana Infinitului”, o piesă de greutate pentru Bănie

 „Coloana Infinitului”, cea de-a treia piesă brâncușiană pe care o adăpostește Târgu Jiu, este una de greutate pentru dosarul de candidatură al Craiovei. Specialiștii o consideră ca fiind „vârful de lance al artei moderne”, iar alții o văd ca un adevărat testament prin artă pe care Constantin Brâncuși l-a lăsat omenirii. Se spune că marele pictor ar fi lucrat mult timp la ea, în atelierele sale găsindu-se tot felul de schițe și chiar detalii sculptate, realizate cu ani în urmă. Alămirea coloanei, s-a făcut la fața locului, prin pulverizare. S-au folosit aproape 3 tone de sârmă de alamă. Materialul nu se găsea atunci în România și a fost adus special din Elveția. Având o înălțime de 29,35 de metri, coloana impresionează prin simbolistica ei. Este compusă din 17 moduli, numiți de către Brâncuși „mărgele”, dintre care cei de la extremități sunt redați numai pe jumătate, reușind astfel să transmită, cu o simplitate uluitoare, mesajul continuității.

Bisericile din lemn și cele 2.000 de peșteri

Gorjul vine și cu alte avantaje culturale prețioase pe care le posedă. Potrivit autorităților locale, județul se situează pe prima poziție în țară în ceea ce privește numărul bisericilor din lemn. Nu trebuie uitat nici faptul că, după Bucovina, Maramureș și Oaș, Gorjul este cunoscut și ca o excepțională „vatră de cântec”, aici desfășurându-și activitatea câteva prestigioase ansambluri folclorice care reprezintă obiceiurile și tradițiile populare românești, la nivel național, dar și internațional. „Doina Gorjului” este numai unul dintre ele. În cartea de vizită a Gorjului mai pot fi trecute peisajele pitorești cu care-i încântă pe iubitorii de drumeții. Sunt nu mai puțin decât 2.000 de peșteri, mai mult sau mai puțin cunoscute, care stârnesc curiozitatea speologilor, precum și numeroase trasee turistice montane.