Numărul donatorilor de organe pentru transplant s-a înjumătăţit în 2017

0
304

Datele statistice europene, arătau că în 2016 România se situa pe penultimul loc ca număr de donatori la un milion de locuitori. Mai mult, în ultimele 12 luni numărul donatorilor a scăzut dramatic, ajungând la jumătate faţă de 2016. Toate acestea în condiţiile în care 3.793 români se află, în prezent, pe listele de aşteptare pentru un transplant de organe. România rămâne una dintre puţinele ţări care practică şi transplantul de la donator viu.

În aceste condiţii, reprezentanţii asociaţiilor pacienţilor transplantaţi consideră că ar fi necesar ca România să încheie un acord lărgit cu Eurotransplant pentru toate organele. El consideră că unii pacienţi ar fi putut fi salvaţi dacă România ar fi avut un acord mai larg cu instituţia.

Agenţia Naţională de Transplant şi direcţia de specialitate a Ministerului Sănătăţii au elaborat un proiect de Lege privind transplantul uman în vederea armonizării legislaţiei naţionale cu directivele europene privind standardele de calitate şi siguranţă referitoare la organele umane destinate transplantului şi simplificarea cadrului legislativ prin preluarea în noua lege a 11 acte normative din domeniul transplantului uman. Noua Lege a Transplantului va fi trimisă în Parlament pentru dezbatere publică şi aprobare.

Asociaţiile pacienţilor transplantaţi solicită transparenţă

Asociaţiile pacienţilor transplantaţi solicită accesul transparent al pacientului la transplant şi în condiţii de siguranţă; completarea atribuţiilor Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT) şi extinderea acestora pe toate segmentele activităţii de transplant, de la declararea potenţialului donator în moarte cerebrală, la monitorizarea stării post-transplant pe toată durata de viaţă a grefei; completarea competenţelor ANT la nivelul recomandărilor directivelor europene în materie; criterii clare de alocare teritorială a organelor de către ANT; modul în care centrele de transplant asigură transparenţa criteriilor şi procedurilor de chemare, selectare şi informare a potenţialilor receptori; modul de interconectare a ANT cu centrele de transplant pentru o gestionare la nivel naţional a indicatorilor privind listele de aşteptare, numărul procedurilor de transplant efectuate, evoluţia pe termen scurt şi lung a pacienţilor în stare post transplant; dezvoltarea şi diversificarea activităţii de transplant de către ANT.

Listele de aşteptare, tot mai aglomerate

De la an la an, listele de aşteptare sunt tot mai lungi pentru că numărul de donatori a scăzut fiind mult mai mic faţă de cel al persoanelor care au nevoie de un transplant. În registrele Agenţiei Naţionale de Transplant figurează 2.575 pacienţi care aşteaptă un transplant de rinichi şi peste 9.000 de dializaţi. În total, din momentul în care s-au făcut primele proceduri în România, 1.115 persoane au fost transplantate, iar 88 de bolnavi au decedat înainte de a fi supuşi unei intervenţii salvatoare. Pentru un transplant hepatic aşteaptă 566 de persoane, iar de-a lungul anilor 549 au fost transplantate. S-au înregistrat şi 234 decese din rândul celor care se regăseau pe listele de aşteptare. Şi pentru transplantul cardiac aşteaptă 35 de pacienţi.

În urmă cu câţiva ani, România a înregistrat progrese în ceea ce priveşte transplanturile. Într-un studiu realizat de Comisia Europeană în perioada 2007-2013 – ce urmărea progresele înregistrate la acest capitol de statele membre –, România deţinea poziţia a doua ca dezvoltare a procedurilor de transplant, după Luxemburg. Numărul de centre acreditate pentru prelevarea de organe a crescut de la 16, câte erau funcţionale, la 42.

Aceste activităţi au permis salvarea vieţii unui număr important de pacienţi care necesitau transplanturi de organe, mărind longevitatea după transplant şi îmbunătăţind calitatea vieţii pacienţilor transplantaţi.

Numărul donatorilor a scăzut însă de la un an la altul, fapt ce face ca listele de aşteptare să fie, în continuare, foarte aglomerate. Pe întreg parcursul anului 2016 în România au fost 120 de donatori. Specialiştii spun că de vină ar fi o serie de informaţii care au circulat despre activitatea de transplant şi care nu au fost suficient de bine verificate şi nici corect argumentate.

Şi în Europa, aproximativ 70.000 de persoane, cu vârste între 25 şi 60 de ani, privesc spre o şansă la viaţă. Printre ei, 52.000 de pacienţi aşteaptă un transplant de rinichi, 7.000 aşteaptă un transplant hepatic, iar 3.600 aşteaptă un transplant de cord.