Tudose: Am dori ca CSM să aibă un cuvânt de spus înainte de promulgarea legii securităţii cibernetice

0
123

Marius Tudose

Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Marius Tudose, a declarat, ieri, că membrii CSM ar trebui să aibă un cuvânt de spus înainte de promulgarea legii privind securitatea cibernetică, precizând că un grup de lucru va analiza acest act normativ. „Am găsit necesar, atât pe Ordonanţa de Urgenţă 111/2011, cât şi pe modificarea la Legea 506/2004, să formulăm anumite observaţii, în aşa fel încât să aibă acces la un judecător, în aşa fel încât să fie analizate de un judecător. Cu privire la Legea securităţii cibernetice, noi am găsit de cuviinţă să dezbatem, într-un grup de lucru, în ce măsură avem posibilitatea să intervenim în faza în care este această procedură”, a spus Tudose, întrebat despre propunerea făcută în şedinţa de plen a CSM de către judecătorul Horaţius Dumbravă. Cât priveşte promulgarea Legii securităţii cibernetice fără un aviz al CSM, preşedintele acestui for a spus că „noi ne-am dori promulgarea legii cu condiţia ca, înainte de promulgare, CSM să aibă un cuvânt de spus în această chestiune”. Judecătorul Horaţius Dumbravă a menţionat ieri, în şedinţa plenului, că CSM trebuie să susţină necesitatea autorizării prealabile a unui judecător pentru acces la datele de identificare ale unui abonat, chiar şi de către un serviciu de informaţii sau alte instituţii publice. „Este necesar un control judecătoresc prealabil accesării datelor. Această lipsă de prevedere din textul legii lasă semne de îndoială cu privire la protejarea interesului public şi dreptul la viaţă privată, intimă şi de familie”, a susţinut Dumbravă, în şedinţa CSM, în timpul discuţiilor despre aşa numita lege „Big Brother”. Potrivit lui Dumbravă, nu a fost solicitat avizul CSM cu privire la implicarea autorităţii judecătoreşti în cazul Ordonanţei de Urgenţă nr.111/2011 privind comunicaţiile electronice. Drept urmare, el a arătat că CSM ar trebui să ceară preşedintelui Klaus Iohannis, în funcţie de decizia pe care Curtea Constituţională o va da, să nu promulge proiectul de lege şi să solicite Parlamentului să discute toate legile privind comunicaţiile electronice în regim de urgenţă, pentru a nu exista sincope de reglementare între aceste proiecte de lege. Grupul Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii a stabilit recent ca legea „Big Brother” şi cea privind cartelele preplătite să fie repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile, directorul SRI susţinând că aceste mijloace sunt necesare întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor ameninţări teroriste. Legea 82/2012, cunoscută drept legea „Big Brother”, prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de Internet să reţină, timp de şase luni, anumite date ale abonaţilor, care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale, pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave. Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie 2014, că acest act normativ este neconstituţională. În 16 septembrie 2014, şi Legea privind identificarea (cu ajutorul cărţii de identitate, care ar trebui prezentată la cumpărare) utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay a fost declarată neconstituţională în ansamblu de către CC, care a stabilit că dispoziţiile ei nu au un caracter precis şi previzibil. De asemenea, Curtea a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la Internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente, care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.