„Vestele galbene”: Dacă e sâmbătă, e… Actul 5!

0
62

Pentru a 5-a sâmbătă consecutivă, şi astăzi, sunt anunţate manifestări ale „vestelor galbene”, în Franţa, deşi amplitudinea lor s-ar putea să fie mai redusă, ca în urmă cu o săptămână. Cu toate acestea, Prefectura de Poliţie a Parisului a anunţat prezenţa în stradă a unui dispozitiv cuprinzând 8.000 de membri ai forţelor de ordine şi 14 blindate, care se vor adapta situaţiilor deosebite din teren. Joi, mai mulţi reprezentanţi ai „vestelor galbene” au anunţat mobilizarea pentru Actul 5, respingând apelul guvernului de a suspenda mişcarea lor. Lideri ad-hoc ai mişcării heteroclite „vestele galbene” au considerat „insuficiente” măsurile anunţate, luni 10 decembrie a.c., de Emmanuel Macron, deşi factura efortului financiar depăşeşte 10 miliarde euro, ameninţând serios deficitul public prognozat anterior la 2,8%. Pierderile economice sunt considerabile şi se vorbeşte deja de 0,1% din PIB în numai o lună, evaluarea aparţinând ministrului Economiei şi Finanţelor, Bruno Le Maire. Reprezentanţii moderaţi ai „vestelor galbene” consideră însă că „timpul dialogului” a venit. Sâmbătă trecută, peste 2.000 de persoane au fost interpelate de poliţie, pe tot cuprinsul Franţei, şi mai mult de jumătate dintre acestea la Paris. În revanşă, pentru astăzi, nu s-a mai acceptat „logica oraşului mort”, multe muzee din Paris fiind deschise, deşi Turnul Eiffel şi numeroase spaţii comerciale rămân închise, din motive de securitate. Decredibilizată de spărgători, mişcarea „vestelor galbene” încă nu agonizează. Dimpotrivă. Actul 5 al mobilizării este un test atât pentru guvernul Edouard Philippe cât şi pentru mişcarea „vestelor galbene”, la 5 zile după decretarea stării de „urgenţă socială şi economică” anunţată de Emmanuel Macron, ca răspuns la criză. Înainte de uciderea teroristului Cheriff Chekatt, de către Poliţie, purtătorul de cuvânt al guvernului, Benjamin Griveau, afirmase că „nu este rezonabilă redescinderea în stradă”, mai ales că planul „Vigipirate” fusese activat la cel mai înalt nivel al său – „urgenţă atentat” – pe tot teritoriul Franţei, fără a se interzice manifestările. Pentru prima dată, perspectiva unei mobilizări scăzute, pe reţelele de socializare, se făcea resimţită. Încă un detaliu: o moţiune de cenzură a stângii, în Adunarea Naţională, cu referiri inclusiv la proasta gestionare a crizei a căzut cu brio. Paradoxal este faptul că deşi susţinerea populară este în recul, toate tentativele de decredibilizare au eşuat. Sunt condamnate violenţele, dar mişcarea „vestelor galbene” este susţinută făţiş de formaţiunile politice Franţa Tăcută, Adunarea Naţională (extrema dreaptă), PS, Partidul Republican. Sunt pomenite noi revendicări, unele de-a dreptul insolite, considerate un răspuns la criza democratică, care nu poate fi atenuată, decât prin modificarea Constituţiei Republicii. Conform doleanţelor, preşedinte ar urma să supună tratatele şi acordurile internaţionale, la referendum, înainte de ratificare, legile votate de Parlament să fie de asemenea supuse referendumului, iar poporul să aibă dreptul să abroge orice lege. S-a ajuns puţin cam departe, într-o pseudo-democraţie, şi e greu de anticipat deznodământul final. Emmanuel Macron pare cu spatele la zid, a scăzut enorm în sondaje, în timp ce premierul Edouard Philippe devine conştient că are zilele numărate.