După două săptămâni de euforie, în care mai multe mii de refugiaţi au fost primiţi cu braţele deschise, în Germania, duminică seara, ministrul german de interne, Thomas de Maiziere (CDU), în urma unei reuniuni prezidate de cancelarul Angela Merkel, a anunţat restabilirea controlului de identitate, la frontiera cu Austria. Viena a anunţat, de asemenea, recursul la armată pentru a gestiona fluxul de imigranţi sosiţi din Ungaria. Slovacia şi Cehia au reinstituit controlul temporar. Dacă, juridic, acordul Schengen este respectat, libera circulaţie în acest spaţiu este pusă în discuţie. Decizie care validează teza lui Nicolas Sarkozy, acesta solicitând săptămâna trecută suspendarea temporară a liberei circulaţii. De fapt, este vorba de o clauză de apărare, integrată convenţiei Schengen, menită a autoriza statelor membre să restabilească provizoriu controlul la frontiere în circumstanţe extraordinare. Au mai apelat la asta, deci există precedent, Franţa, Spania, Polonia, Norvegia, Olanda, Belgia, Estonia. Ce se va întâmpla în continuare cu refugiaţii sirieni sau afgani? Ministrul german de interne nu a mai fost explicit, recunoscând doar că “rostul acestor măsuri este limitarea fluxului actual către Germania şi găsirea unei proceduri organizate de intrare“. Eludat fiind pericolul terorist şi al reţelelor de crimă oraganizată. În weekend, gara Munchen a primit 13.000 de refugiaţi (9.000 după alte surse), situaţie fără precedent. Berlinul pune deja condiţii. Comisia Europeană, în prealabil, şi-a dat acordul. Ieri-dimineaţă blocajul era total înaintea unei reuniuni a ambasadorilor “celor 28”, căutându-se un compromis minimal pe un set de concluzii. Ungaria, Slovacia şi România, dar şi Polonia, resping cotele sub constrângere sau mecanismul permanent pentru relocarea refugiaţilor. Convenit înainte de 1990, instuţionalizat în 1997 şi în vigoare după 2004 “Schengenul”, după numele localităţii luxemburgheze, unde s-a semnat conveţia, este o realitate tangibilă la construcţia europeană pentru 400 milioane de cetăţeni. Dar evenimentele actuale pun în discuţie principiile sale generale. Mai puţin Marea Britanie, România, Bulgaria, dar şi Elveţia, Norvegia şi Islanda, restul ţărilor UE fac parte din spaţiul Schengen. Miniştrii de Interne şi Justiţie din UE s-au întâlnit, ieri după-amiază, la Bruxelles, într-o reuniune extraordinară, în cautarea unei soluţii la criza fără precedent. Germania şi Franţa solicită ţărilor europene punerea sub control a frontierelor şi crearea unor “centre de înregistrare” a fluxului migrator în spaţiul Schengen. În week-end, 10.139 imigranţi au intrat în Ungaria, un record pentru această ţără, devenită poartă de intrare a imigraţiei ilegale în UE via Balcani. Lucrurile arată îngrijorător. Ministrul german al Transporturilor, Alexandre Dobrindt, a denunţat duminică “eşecul complet” al UE, în controlul frontierelor exterioare. Acesta a mai spus că “limitele capacităţii” de primire a Germaniei “sunt atinse” şi semnalul trebuie receptat “fără ambiguitate” de ţările europene. Să admitem că sănătatea economică a Germaniei avea nevoie de mână de lucru, şi opţiunea pentru sirieni nu este întâmplătoare, aceştia fiind şcoliţi în marea lor majoritate, din cauza declinului demografic îngrijorător. Dar deja exodul a devenit excesiv. Germania a cerut Greciei o mai bună protecţiei a frontierei exterioare UE şi a solicitat un dialog cu Turcia, tranzitată de sirieni. Mai concis: singurii imigranţi care au nevoie de protecţie sunt refugiaţii de război sau persecutaţii politic. Aluzie la cererile de azil, venite din partea unor resortisanţi din Balcani.
