Euro 2021: Italia, mereu capabilă de renaşteri „din cenuşă”

0
470

La 9 ani după finala Euro pierdută 0-4 pe Stadionul Olimpic din Kiev, în faţa Spaniei, 3 ani după umilinţa trăită prin necalificarea –în premieră- la CM din Rusia, urmărit la televizor, Squadra Azzurra a triumfat pe miticul stadion londonez Wembley în faţa… Angliei (1-1, 3-2 d.l.p.). Presa transalpină îi dedică ode selecţionerului Roberto Mancini, care a reuşit să construiască o echipă frumoasă, puternică, determinată. „Stampa” şi „Il Messaggero” au titrat identic: „Noi suntem Europa”. La rândul său „Gazzetta dello Sport” a titrat „Italia este regina Europei. Ea a meritat să câştige”. „Corriere dello Sport”, într-un entuziasm deplin, şi justificat, a scris „Fotbalul a revenit acasaă! La casa noastră”. Cum poate o reprezentativă de fotbal să realizeze asemenea şocuri, în momentul în care campionatul său intern (Serie A) nu mai este ce era odinioară? O explicaţie convingătoare este greu de găsit. În 1966, la Campionatul Mondial din Anglia, Italia cu Giacinto Facchetti, Sandro Mazzola, Gianni Rivera, Roberto Rosato, Sandro Salvadore, Ezio Pascutti, Giacomo Bulgarelli, Tarcisio Burgnich, monştri sacri în Peninsulă, pierdea în faţa Coreei de Nord (0-1), una dintre cele mai umilitoare înfrângeri din istoria sa. La revenirea în ţară, echipa lui Edmondo Fabri a aterizat la Genoa, întâmpinată fiind, şi acolo, cu un bombardament cu roşii. Ei bine, doi ani mai târziu Italia câştiga Campionatul European de fotbal (2-0) la rejucare, în faţa Iugoslaviei. Alt moment înteresant: la 11 iulie 1982, Italia câştiga Campionatul Mondial din Spania, învingând în finală Germania, pentru ca la Euro 1984 să fie lăsată acasă de… România (0-0 şi 1-0). În 2006, Italia va câştiga Campionatul Mondial (1-1, 5-3 d.l.p.) cu Franţa, pe Stadionul Olimpic din Berlin, după scandalul Calciopoli care a zguduit fotbalul italian. Să nu omitem că în 1970 şi în 1994, Italia pierdea finalele CM în faţa Braziliei. Duminică 11 iulie a.c., Italia a devenit campioană europeană la fotbal şi în premieră tenismenul Matteo Berrettini a jucat prima finală la Wimbledon.