În premieră, Josep Borrell…

0
185

Susţinător ardent al apărării Ucrainei, convins chiar de câştigarea războiului pe teatrele de operaţiuni, în premieră şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a evocat într-un interviu, pentru „Le Journal du Dimanche”, riscurile divizării, la nivelul Uniunii Europene fără multe detalii. După cum se ştie Uniunea Europeană a acceptat recent interzicerea importurilor de gaze, în procent de 90%, până la finele anului, având ca furnizor Rusia. Artizan al definirii şi materializării pachetelor de sancţiuni (6 la număr) contra Moscovei, în timp ce războiul continuă şi face ravagii în Donbas, Josep Borrell opinează că „il faut continuer de parler avec la Russie”. Josep Borrell evocă, în interviul menţionat, pentru JdD, unitatea de monolit a UE pentru a ajuta Ucraina –sensibilităţile diferite între ţările baltice, aflate în vecinătatea conflictului şi cele iberice- faptul că forţele militare ucrainiene nu fac război cu bilete de bancă, ci cu tunuri, care le permit să reziste la agresiunea rusă, dar subliniază că după încetarea focului o negociere este necesară. O negociere în care Ucraina trebuie pusă într-o poziţie de forţă, pentru ca Rusia să nu ocupe teritoriile pe care le-a câştigat după 24 februarie a.c.. Altfel spus, i se pare rezonabil ca europenii să ajute Ucraina să preia înapoi teritoriile, pe care le-a pierdut de la începutul războiului. Logica şefului diplomaţiei europene ne încurcă de-a dreptul. Este acelaşi Borrell care la 9 aprilie a.c. afirma tranşant că războiul din Ucraina trebuie câştigat prin mijloace militare şi care acum consideră „rezonabil” ca Ucraina să preia înapoi teritoriile pe care le-a pierdut. Adică fără nici o concesie teritorială, la care făcea trimitere, nu demult, fostul secretar de stat american, Henry Kissinger. Sancţiunile economice impuse de Occident Moscovei pe fondul operaţiunii speciale din Donbas, au fost definite de autorităţile ruse drept un război economic fără precedent. Numai că ele au lovit puternic întreaga economie a lumii. Şi consecinţele se simt cotidian. În Germania inflaţia a atins 7,9%. Declaraţia şefului diplomaţiei europene survine aproape concomitent cu cea a secretarului general NATO, Jens Stoltenberg, făcută duminică la Kulturanta (Finlanda) în compania preşedintelui finlandez Sauli Niinisto, numai că a acestuia din urmă este mult mai coerentă şi chiar mai clară, în sensul că orice acord de pace este obligat la un compromis. Înţelegând inclusiv cedări de teritorii. NATO şi Occidentul continuă să furnizeze arme Ucrainei pentru a-i întări poziţia, dacă o soluţie va fi finalmente negociată. Pe teatrele de operaţiuni lucrurile nu arată deloc bine şi însuşi Volodimir Zelenski afirma în alocuţiunea cotidiană de luni seara că bătălia pentru Severodoneţk –decuplat de restul ţării după distrugerea ultimului pod al oraşului- are costuri umane extrem de ridicate, Kievul pierzând zilnic între 100 şi 300 de oameni, motiv îndreptăţit de a solicita noi piese de artilerie modernă, pentru a elibera teritoriul ocupat, incluzând Mariupolul şi Crimeea. Grupul de contact pentru Ucraina, creat de ministrul american al Apărării, se reuneşte astăzi la Bruxelles. Ucraina a epuizat armamentul de fabricaţie rusă şi sovietică şi depinde precumpănitor de armele livrate de aliaţii străini. Washingtonul ar fi trimis recent obuziere Howitzers, lansatoare de rachete Himars, piese de artilerie de înaltă precizie. În pofida eroismului militarilor ucrainieni, situaţia de ansamblu nu îi avantajează. Paradoxal există un sentiment pro-rus în rândul populaţiei Ucrainei, înţelegând şi în rândul militarilor ucrainieni. La ce ne putem aştepta? Deocamdată răspunsul rămâne greu de decripat, deşi „se lucrează” la el. Nu este exclus un conflict îngheţat, după ce războiul şi-a atins limitele în Donbas, legându-l de Crimeea şi încorporând Khersonul. Astăzi este prevăzut un culoar umanitar pentru evacuarea civililor aflaţi în uzina Azot din Severodoneţk. La 4-5 iulie a.c. Lugano va găzdui o mare conferinţă pregătită de preşedintele Confederaţiei, Ignazio Cassis, privind reconstrucţia Ucrainei. La Kiev urmează astăzi să se afle cancelarul german Olaf Scholz, premierul italian Mario Draghi şi posibil Emmanuel Macron, deşi prezenţa acestuia nu era ieri precizată de Palatul Elysee, şi probabil se vor conveni noi forme de susţinere militară, menite să irite Moscova.