Ieri au fost prezentate progresele înregistrate în combaterea dezinformării și principalele concluzii desprinse din alegerile europene, ca o contribuție la discuțiile liderilor UE de săptămâna viitoare. Din ianuarie, 1000 de cazuri de dezinformare au fost detectate, față de 434 în aceeași perioadă anul trecut.
În cadrul unei declarații comune, Înaltul Reprezentat/vicepreședintele Federica Mogherini, vicepreședintele responsabil cu piața unică digitală, Andrus Ansip, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Věra Jourová, comisarul pentru uniunea securității, Julian King, și comisarul pentru economia digitală și societatea digitală, Mariya Gabriel, au afirmat următoarele:
„Nivelul record al prezenței la vot la alegerile pentru Parlamentul European a subliniat interesul sporit al cetățenilor pentru democrația europeană. Acțiunile noastre, inclusiv înființarea de rețele electorale la nivel național și european, ne-au ajutat să ne protejăm democrația de tentativele de manipulare.
Suntem convinși că eforturile noastre au contribuit la limitarea impactului operațiunilor de dezinformare, inclusiv din partea actorilor străini, datorită coordonării mai strânse între UE și statele membre. Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut. La urma urmei, alegerile europene nu au fost lipsite de dezinformare și nu ar trebui să acceptăm acest lucru ca fiind noua normalitate. Actorii nocivi își modifică în mod constant strategiile, așa că trebuie să ne străduim să fim mereu cu un pas înaintea lor. Combaterea dezinformării este o provocare comună pe termen lung pentru instituțiile și statele membre ale UE.
Înainte de alegeri, am constatat existența unui comportament neautentic coordonat care viza răspândirea de materiale ce instigau la dezbinare pe platformele online, inclusiv prin utilizarea de boți și conturi false. Prin urmare, platformele online au o responsabilitate deosebită în ceea ce privește combaterea dezinformării. Cu sprijinul nostru activ, Facebook, Google și Twitter au făcut o serie de progrese în conformitate cu Codul de bune practici privind dezinformarea. Ultimele rapoarte lunare, pe care le publicăm astăzi, confirmă această tendință. Ne așteptăm acum ca platformele online să își mențină dinamica, să își intensifice eforturile și să îndeplinească toate angajamentele asumate în cadrul codului.”
Deși este încă prea devreme pentru a trage concluzii finale cu privire la nivelul și impactul dezinformării în recentele alegeri pentru Parlamentul European, este clar că acțiunile întreprinse de UE – împreună cu numeroși jurnaliști, verificatori ai veridicității informațiilor, platforme, autorități naționale, cercetători și membri ai societății civile – au contribuit la împiedicarea atacurilor și la expunerea tentativelor de ingerință în procesele noastre democratice. Sensibilizarea crescută a publicului a făcut mai dificilă manipularea dezbaterii publice de către actorii răuvoitori.
Mai precis, acțiunea UE s-a concentrat pe patru componente complementare:
- UE și-a consolidat capacitățile de identificare și combatere a dezinformării, prin intermediul Grupului operativ pentru comunicarea strategică a UE și al Celulei de fuziune a UE împotriva amenințărilor hibride din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă. De asemenea, UE a îmbunătățit răspunsul coordonat prin instituirea unui sistem de alertă rapidă pentru a facilita schimbul de informații între statele membre și instituțiile UE.
- Prin intermediul unui Cod voluntar de bune practici privind dezinformarea, UE a colaborat cu platformele online și cu industria pentru a spori transparența comunicărilor politice și a împiedica utilizarea în scop manipulator a serviciilor furnizate de acestea, pentru a se asigura că utilizatorii știu de ce vizualizează materiale și anunțuri publicitare politice specifice și că pot vedea de unde și de la cine provin aceste materiale.
- Comisia și Înaltul Reprezentant, în cooperare cu Parlamentul European, au contribuit la creșterea gradului de sensibilizare și de reziliență față de dezinformare în cadrul societății, în special prin difuzarea în mai mare măsură de mesaje bazate pe fapte și prin intensificarea eforturilor de promovare a educației în domeniul mass-mediei.
- Comisia a sprijinit eforturile statelor membre de a asigura integritatea alegerilor și de a consolida reziliența sistemelor democratice ale Uniunii. Crearea unor rețele electorale la nivelul UE și la nivel național, cu legături către sistemul de alertă rapidă, a îmbunătățit cooperarea privind amenințările potențiale.
Mai rămân însă multe de făcut pentru a proteja procesele și instituțiile democratice ale UE. Dezinformarea este o amenințare care evoluează rapid. Tacticile utilizate de actorii interni și externi, legați în special de surse din Rusia, evoluează la fel de repede ca măsurile adoptate de state și de platformele online. Sunt necesare cercetări continue și resurse umane adecvate pentru a contracara noile tendințe și practici, pentru a detecta și a demasca mai bine campaniile de dezinformare, precum și pentru a crește gradul de pregătire la nivelul UE și la nivel național.
Informații actualizate furnizate de platformele online în conformitate cu Codul de bune practici
Platformele online au o responsabilitate deosebită în ceea ce privește combaterea dezinformării. Rapoartele din luna mai confirmă tendința evaluărilor precedente ale Comisiei. Începând din luna ianuarie, toate platformele au făcut progrese în ceea ce privește transparența publicității politice și publicarea acestor anunțuri în biblioteci, care oferă instrumente utile pentru analiza cheltuielilor publicitare efectuate de actorii politici din întreaga UE. În timp ce Facebook a luat măsuri pentru a asigura transparența publicității tematice, Google și Twitter trebuie să recupereze decalajul în această privință.
Eforturile de a asigura integritatea serviciilor au contribuit la reducerea amplorii tentativelor de manipulare care au vizat alegerile europene, dar platformele trebuie să explice mai bine modul în care eliminarea boților și a conturilor false a limitat răspândirea dezinformării în UE. Google, Facebook și Twitter au declarat că au îmbunătățit controlul plasării anunțurilor publicitare pentru a limita practicile răuvoitoare de tip clickbait și pentru a reduce veniturile din publicitate ale vectorilor dezinformării. Cu toate acestea, nu s-au făcut progrese suficiente în ceea ce privește elaborarea de instrumente care să sporească transparența și fiabilitatea site-urilor web care găzduiesc reclame.
În ciuda realizărilor, mai rămân multe de făcut: toate platformele online trebuie să ofere informații mai detaliate care să permită identificarea actorilor nocivi și a statelor membre vizate. Acestea ar trebui, de asemenea, să își intensifice cooperarea cu verificatorii veridicității informațiilor și să le ofere utilizatorilor mijloace care să le permită o detectare mai bună a dezinformării. În fine, platformele ar trebui să ofere comunității de cercetare un acces semnificativ la date, în conformitate cu normele de protecție a datelor cu caracter personal. În această privință, recenta inițiativă luată de Twitter de a pune la dispoziție seturi de date relevante în scopuri de cercetare deschide calea pentru desfășurarea de cercetări independente privind operațiunile de dezinformare ale actorilor răuvoitori. Mai mult, Comisia invită platformele să aplice politicile lor de transparență a publicității politice și în cazul viitoarelor alegeri naționale.
