O declaraţie neliniştitoare a liderului PES!

0
131

Serghei Stanişev (53 ani), fost premier al Bulgariei (2005-2009), actualmente liderul PES, bun prieten până nu demult al social-democraţilor români, a făcut deunăzi, printr-un comunicat de presă, o înştiinţare cel puţin neliniştitoare: Partidul Socialist European îngheaţă relaţiile sale cu PSD, din cauza preocupărilor acestuia privind statul de drept. O discuţie aplicată ar urma să aibă loc în cursul reuniunii PES din luna iunie, a anunţat Serghei Stanişev, replica social-democraţilor români neîntârziind. În opinia acestora o suspendare, aidoma Fidesz, din cauza atacurilor eurofobe şi atentatelor la statul de drept, din partea PPE, este inadmisibilă: „Noi ne puteam aştepta la manipulări şi acuzaţii din partea adversarilor politici, dar nu şi din partea propriei familii”. Mai mult, PSD denunţând decizia motivată prin „logica electorală”, a menţionat că aceasta nu reflectă ansamblul PES, întrucât nu a fost dezbătută într-o reuniune specială. De data aceasta prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, spitzenkandidat la europene, a aruncat pisica în mâinile lui Serghei Stanişev, bănuit a cunoaşte mai bine realităţile de la Bucureşti. Surpriza, dacă poate fi numită aşa, se prefigura încă de la Congresul PES de la Madrid şi lipsa de tact politic a liderilor PSD i-a adus într-o situaţie deloc confortabilă. Uşor nu le va fi să-şi remonteze relaţiile cu actuala conducere a PES. Evident că în noile circumstanţe europene va conta scorul social-democraţilor români obţinut la apropiatele alegeri, fiindcă deocamdată, potrivit sondajelor, la o privire generală, doar PSOE (Spania) cu Pedro Sanchez lider, trece bara de 30% din intenţiile de vot, dar… pentru alegerile parlamentare anticipate, programate la 28 aprilie a.c. În rest, PES sau mai degrabă Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) ar mai putea conta pe social-democraţii suedezi, portughezi, şi cam atât. O veste bună le vine din Finlanda, unde ieri în alegerile parlamentare, după 20 de ani, social-democraţii (19%) erau pe primul loc. În Germania, SPD este creditat cu 17%, în cădere liberă după alegerile din 2014, când a luat 27%, în Franţa socialiştii candidează sub genericul de „Piaţa Publică”, şi nu se mai zăresc în sondaje – 5,5% – şi bătălia acerbă se duce între LREM, partidul lui Emmanuel Macron – 24% şi Adunarea Naţională, ex Frontul Naţional, al Marinei Le Pen. În Italia scena politică este dominată de Liga lui Matteo Salvini şi Mişcarea 5 stele care împart nu numai guvernarea, ci şi opţiunile de vot, în timp ce partidele tradiţionale nu îşi revin. Suveraniştii europeni (Liga, AfD, FPO din Austria, Adunarea Naţională) vor crea o alianţă pre-electorală. Prognoza repartizării mandatelor de la alegerile din 23-26 mai a.c., indică orientativ că Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor (S&D) ar putea fi creditată cu 142 de mandate. Încă nu se ştie dacă britanicii vor participa la alegeri, deşi aşa ar trebui, dar Comisia electorală a anunţat că fără exagerare, costul acestora s-ar ridica la 116 milioane euro. Frans Timmermans deşi clamează că popularii europeni ar putea conduce UE, doar cu sprijinul naţionaliştilor, în schimb vrea să marginalizeze social-democraţii de la Bucureşti, făcându-i pe plac lui Manfred Weber, preferând se pare… PRO-România lui Victor Ponta. PES s-a declarat îngrijorat cu privire la statul de drept în România, dar ne aşteptam ca Serghei Stanişev să se informeze personal, despre adevărata stare de lucruri şi nu după distorsiunile care îi ajung la ureche, fiindcă observăm sindromul drobului de sare este contagios.