Cioloş le-a transmis deputaţilor că numirea prefecţilor este de competenţa exclusivă a Guvernului

0
45

Numirea prefecţilor şi a subprefecţiilor, precum şi criteriile de desemnare, sunt probleme de competenţa exclusivă a Guvernului, le-a transmis, ieri, premierul Dacian Cioloş deputaţilor, cu ocazia dezbaterii pe această temă la care a fost invitat la solicitarea ALDE. ”Văzând titlul acestei dezbateri, am ezitat să vin în faţa dumneavoastră astăzi”, şi-a început primul-ministru discursul. El a invocat articolul 206 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit căruia în acest for se desfăşoară dezbateri politice cu participarea prim-ministrului ”pe probleme de interes major pentru viaţa politică, economică şi socială”.

Cioloş a subliniat că schimbarea prefecţilor nu se încadrează la această categorie, ci constituie ”o problemă administrativă a Guvernului potrivit legislaţiei actuale”, fiind de ”competenţa exclusivă” a Executivului. ”Nu înţeleg să detaliez de la caz la caz”, a mai afirmat el în plenul Camerei Deputaţilor, adăugând că prefecţii şi subprefecţii sunt reprezentanţii Guvernului în teritoriu.

Declaraţiile au venit după ce, în intervenţia sa, copreşedintele ALDE Daniel Constantin a acuzat faptul că modul de acţiune a Guvernului contrazice ”ideea de tehnocraţie”, iar evaluarea în baza căreia au fost făcute schimbările ar trebui să fie publică. El a criticat faptul că în locul celor demişi au fost numiţi foşti şi actuali membri sau apropiaţi ai PDL-PNL.

„ Să nu fim ipocriţi, unii au fost numiţi prefecţi doar pentru că aveau susţinere politică”

Premierul Dacian Cioloş le-a spus deputaţilor că a fost deturnat spiritul iniţial al corpului înalţilor funcţionari publici, din care sunt selectaţi, prin mobilitate, prefecţii şi subprefecţii, astfel încât a schimbat din funcţie prefecţi care nu erau competenţi sau aveau simpatii politice. ”Teoretic, cei care fac parte din această categorie ar trebui să reprezinte o resursă umană de calitate, testată corespunzător, pe care să o folosim ca atare. Aceasta cred că a fost intenţia iniţială a legislatorului, atunci când s-a definit cadrul de recrutare şi de numire a înalţilor funcţionari şi a inspectorilor guvernamentali. Am constatat însă că avem de-a face cu o legislaţie al cărei spirit iniţial a fost deturnat, prin numeroase modificări”, a declarat premierul de la tribuna Camerei Deputaţilor.

El a indicat legea 888/99, privind Statutul Funcţionarilor publici şi HG 341/2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici. ”La început, categoria înalţilor funcţionari publici a fost gândită unitar, în care să se acceadă în baza unui concurs naţional, pe o funcţie vacantă de inspector guvernamental. Ulterior, prin mobilităţii, putea fi ocupate funcţii publice de nivel superior, inclusiv de prefect sau subprefect”, a adăugat Cioloş. El a mai spus că, în prezent, se fac concursuri pe post, nu un concurs naţional. ”În opinia noastră, nu este normal acest lucru şi de aceea analizăm care e cea mai bună soluţie pentru a reveni cel puţin la spiritul reglementărilor iniţiale, dacă nu chiar să le îmbunătăţim”, a subliniat premierul.

Referindu-se la numirile şi eliberările din funcţiile de prefect şi subprefect, Dacian Cioloş a afirmat că schimbările au fost făcute ca urmare a unei analize permanente a Guvernului. ”Am ajuns la concluzia că, până în prezent, ca şi cei care vor urma, fie nu au performat anterior, fie nu au reuşit să susţină corespunzător politica Guvernului în teritoriu, fie nu au respectat echidistanţa politică. Să nu fim ipocriţi: sistemul de numire al prefecţilor şi subprefecţilor a permis numirea aproape sistematică a unor oameni cu simpatii politice sau chiar membri de partid. Pentru că acesta a fost sistemul – în ultimii ani toţi cei recrutaţi pe posturi de conducere deconcentrate sau prefecţi aveau foarte puţine şanse să fie numiţi dacă nu aveau susţinere politică sau nu erau membri de partid”, a explicat Cioloş.

El a mai spus că în procesul de selecţie a celor numiţi în aceste funcţii s-a avut în vedere, printre altele, experienţa şi probitatea morală. Cioloş a arătat că, din 2009, nu a mai fost organizat niciun concurs pentru intrarea în rândul inspectorilor guvernamentali, iar numirile au fost făcute, în general, prin excepţie de la prevederile legale.