Ce ar trebui să ştim despre alegerile europene

2
69

Ne aflăm în toiul campaniei oficiale pentru alegerile europarlamentare care vor avea loc între 22 şi 25 mai a.c. în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Ca o paranteză, Olanda şi Regatul Unit deschid „balul” joi, 22 mai a.c., iar Cehia (23-24) şi Italia (24-25) au rezervat scrutinului un interval de două zile. Cei 388 milioane de electori, reprezentând o populaţie de peste 500 milioane, vor alege 751 de deputaţi pentru Parlamentul European, cu un mandat de 5 ani, şi ne aflăm la cel de-al optulea scrutin – un sufragiu universal direct – cu un singur tur, primul având loc în 1979. Fiecare dintre cele 28 de state membre UE va desemna un număr de eurodeputaţi proporţional cu ponderea sa demografică în UE. Germania, de pildă, ţara cu cea mai mare populaţie, desemnează 94 de deputaţi, Franţa – 74, Italia şi Regatul Unit – câte 73 fiecare, Spania – 54, (…), România – 32. Luxemburg, Cipru, Estonia şi Malta au dreptul fiecare la câte 6 eurodeputaţi. Un candidat reprezintă în principiu un partid politic afiliat unei familii europene, formulă recunoscută de UE în urma tratatului de la Maastricht (1992). În mandatul 2009-2014, Parlamentul European a avut următoarea arhitectură conferită de familiile politice: grupul Partidului Popular European – 272 deputaţi; grupul Alianţa Progresistă a Socialiştilor şi Democraţilor – 190; Alianţa Democrată şi Liberală pentru Europa (ALDE) – 85; grupul Verzilor – 58 deputaţi; grupul Conservatorilor şi Reformatorilor Europeni – 53; Stânga Europeană Unită – 34; grupul Europa Libertăţii Democratice – 33; non-înscrişi – 30. Până acum, şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre desemnau preşedintele Comisiei Europene. Însă prin Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare, s-a stabilit o legătură directă între alegerea preşedintelui Comisiei Europene şi rezultatul alegerilor europene, şi ne aflăm în faţa primului „exerciţiu” de această natură. Mandatul lui Jose Manuel Barroso expiră la 31 octombrie a.c. şi există o reticenţă ca Angela Merkel să-şi impună viitorul interlocutor în fruntea executivului european. Deşi Germania reprezintă cea mai sănătoasă economie din spaţiul UE, şi nici o decizie de anvergură nu poate fi luată fără consultarea cancelarului. Martin Schulz şi Jean Claude Junker constituie ofertele stângii şi dreptei europene pentru comanda Comisiei Europene. Dar ei nu sunt singurii. Grupul ALDE îl susţine pe ex-premierul belgian Guy Verhofstadt, Verzii doresc o dublă preşedinţie – francezul Jose Bove şi nemţoaica Ska Keller, pentru ca stânga europeană să-l aibă candidat pe grecul Alexis Tsipras. Din punct de vedere tehnic, şefii de stat şi de guvern vor propune PE un candidat la preşedinţia Comisiei Europene, care va trebui însă validat de eurodeputaţii nou aleşi. Referindu-se la acest aspect, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a promis consultări înaintea avansării unui nume, astfel încât candidatul să aibă aceeaşi culoare politică cu majoritatea parlamentară. În fine, vor fi desemnaţi şi 27 de comisari europeni (28 cu viitorul preşedinte al Comisiei), câte unul de ţară. Şi acum o cifră: 5.000. Acesta este numărul personalului – eurodeputaţi, asistenţi, funcţionari, reprezentanţi ai CE, interpreţi – care va voiaja, poate nu zilnic, între Bruxelles (sediul CE, dar şi al PE) şi Strasbourg (al doilea sediu al PE). Şi o observaţie: în general mesajele de campanie ale partidelor noastre sunt terne, prea puţin seducătoare şi, oricum, lipsite de conţinutul aşteptat, menit să provoace maxim interes pentru acest eveniment, realmente important. La cinci ani de la precedentele alegeri europarlamentare „cultura” în materie s-ar fi cuvenit să fie alta. Fiindcă ne-am dorit enorm, şi asta nu mai trebuie demonstrat, să aderăm la uniunea Europeană. Mai exact să fim admişi.

2 COMENTARII

  1. o intrebare pentru candidatul oltenilor, europarlamentarul marijean:

    domnia sa se afla pe lista europarlamentarilor romani care au votat pentru exploatarea gazelor de sist fara transparenta,fara studii de mediu,in toamna lui 2013.

    Au votat PENTRU :
    Oana ANTONESCU Partidul Democrat-Liberal
    Victor BOŞTINARU Partidul Social Democrat
    Corina CREŢU Partidul Social Democrat
    Sabin CUTAŞ Partidul Conservator
    Vasilica Viorica DĂNCILĂ Partidul Social Democrat
    Ioan ENCIU Partidul Social Democrat
    Eduard-Raul HELLVIG Partidul Naţional Liberal
    Cătălin IVAN Partidul Social Democrat
    Monica MACOVEI Partidul Democrat-Liberal
    Marian-Jean MARINESCU Partidul Democrat-Liberal
    Iosif MATULA Partidul Democrat-Liberal
    Daciana SÂRBU Partidul Social Democrat
    Adrian SEVERIN Non-inscrits
    Ovidiu SILAGHI Partidul Naţional Liberal
    Theodor STOLOJAN Partidul Democrat-Liberal
    Ciprian TĂNĂSESCU Partidul Social Democrat
    Renate WEBER Partidul Naţional Liberal
    Dan Dumitru ZAMFIRESCU Partidul România Mare

    domnia sa a votat pentru ca asa i-a dictat constiinta,sau au fost ordine de partid ppe/pdl?
    nu de alta, dar in tara pdl a sustinut miscarea anti gaze de sist si observ ca alti europarlamentari pedelisi care au votat impotriva,cristian preda,sebastian bodu,petru luhan au zburat din partid sau de pe lista actuala de candidati.
    multumesc.

  2. Ne-am dorit in UE CA SA AJUNGEM COLONIA LOR [DIRECTIVE INFLUENTE -[EX ANULAREA REFERENDUM 2012 ] INAITE DE 1989 CAER TRATAT VARSOVIA ] VAINTREB PE D-STRA D-NLOR JURNALISTI DE CIND SUNTEM IN UE CE BINE NEA ADUS DAR CE-I CE VOR FI ALESI SE VOR IMBOGATI CU 10000 EURO PE LUNA IAR MIE CA PENSIONAR CU 37 ANI FUNCTIIECONOMICE NE SPUN CA NUAU FONDURI PE NOI NE-AU PAUPERIZAT ASA POPOR ASAEUROPARLAMENTARI

Comments are closed.