Despre fake news cu elevii Liceului „Voltaire”

0
266

Pentru că îşi petrec mai tot timpul pe reţelele sociale, adolescenţii sunt cei mai expuşi fake news-ului. Cei mai mulţi dintre elevii români care folosesc internetul zilnic (9 din 10 conform INS) o fac pentru a intra pe reţelele sociale. Adică, pe Facebook şi Instagram, fiefuri de informaţii, dar şi de dezinformare. Dezinformarea îi poate face pe tineri să-şi bazeze deciziile de viitor pe o realitate complet falsă. În acest context, cotidianul regional “Cuvântul Libertăţii” din Craiova, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj, vor organiza pe parcursul anului şcolar 2019-2020, campania de conştientizare “Impactul fake news şi al dezinformării asupra adolescenţilor”. Grupul ţinţă este format din elevii a 10 licee din Craiova, coordonaţi de câte un cadru didactic. Întâlnirile se doresc a fi interactive, se vor baza pe dialoguri constructive, iar la final se trag concluziile acestui proiect.  Invitaţii speciali de ieri au fost Tibi Muşuroi, jurnalist TVR Craiova şi cms. Nadia Gîrjel, Compartimentul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Dolj.

Primul liceu care  a găzduit o astfel de dezbatere a fost Liceul „Traian Vuia” din Craiova, iar în urmă cu două zile, am stat de vorbă cu un grup de elevi, din clasele a X-a, a XI-a şi a XII-a, de la Liceul “Voltaire”, din Craiova, tineri extrem de deschişi, ambiţioşi şi dornici de cunoaştere. Proiectul a fost prezentat iniţial directorului acestei unităţi de învăţământ, prof.dr Loredana Popi, care fără să stea prea mult pe gânduri, a acceptat provocarea şi a deschis porţile liceului pentru un dialog interesant şi interactiv cu elevii. Tinerii au manifestat receptivitate şi deschidere la tema lansată, iar conceptul de fake news nu le-a fost nou, din contră, aceştia erau deja la curent cu noţiunile elementare ce ţin de educaţia media şi fenomenul fake news şi au spus clar că îşi doresc o aprofundare a acestui subiect, fiind unul de mare interes. „Dacă eşti adolescent, eşti mai predispus să te confrunţi cu dezinformarea, iar fake news-ul îţi poate influenţa viaţa mai mult decât crezi. Asta şi pentru că tinerii stau mai mult pe online. Fake news este un fenomen periculos pentru că el este un mix de minciună cu adevăr, lansat cu scopul de a genera confuzie, îndoială şi în cele din urmă să-ţi influenţeze într-un decizia.  Care dintre voi nu are telefon mobil ? Este cineva….?? Sau care dintre voi nu are cont pe o reţea de socializare…???”, aşa a început dialogul cu elevii. Răspunsul a fost aşteptat: nu există elev fără cel puţin un telefon mobil şi nu există tânăr fără cont pe cel puţin o reţea de socializare.

„Jurnalistul trebuie să fie de partea adevărului”

Statisticile arată că 43% dintre tineri au distribuit cel puţin o dată o ştire falsă. Cu toate astea, 89% dintre adolescenţi consideră că fenomenul ştirilor de acest tip este o problemă în România. Tinerii au fost sfătuiţi să verifice informaţiile din mai multe surse şi asta pentru că impactul fake news asupra unui adolescent este mai mare şi mai nociv. El se dezvoltă, ia decizii în viaţă plecând de la o realitate distorsionată. Un elev de liceu trebuie să aleagă la ce facultate să meargă sau să-şi aleagă un job, adică, trebuie să ia decizii care îi vor influenţa viitorul. „Din punctul meu de vedere fake news este un fenomen destul de periculos, iar eu mă bucur că lucrez la TVR şi aş vrea să vă explic cum a abordat TVR ştirea cu moartea cântăreţului Mihai Constantinescu. Aproape peste tot în presa online a apărut ştirea că a murit. Într-adevăr, Mihai Constantinescu era conectat la aparte, dar nu murise, decesul a survenit la câteva zile. Echipa TVR a verificat ştirea şi nu a făcut publică această informaţie. În această perioadă se duce o luptă între presa tradiţională şi mă refer aici la presa scrisă şi presa online, iar din punctul meu de vedere fake news vine mai degrabă dinspre online, asta pentru că online-ul generează trafic şi publicitate, care generează bani pentru cei care se află în spatele acestor publicaţii. Interesul economic este legat de fake news. Eu cred că Caracal, cazul Caracal este cel mai edificator exemplu de cum se fabrică fake news-urile. Am fost invadaţi efectiv de fake news-uri. S-au generat tot felul de informaţii şi piste false, iar acest lucru îngreunează şi activitatea unui jurnalist care doreşte să fie obiectiv şi să ofere publicului informaţia nevirusată. Fake news este o minciună. Atunci când ne raportăm la ştirea de televiziune căutăm să fie clară, concisă şi să respectăm adevărul. Adevărul nu şi-a pierdut nici sensul şi nici relativitatea, iar jurnalistul trebuie să fie în primul rând, de partea adevărului”, a explicat Tibi Muşuroi, jurnalist TVR Craiova.

Utilizarea responsabilă a spaţiului online

Cms Nadia Gîrjel, de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Dolj, Compartimentul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţiim a făcut o serie de recomandări interesante şi folositoare tinerilor în ceea ce priveşte utilizarea cu responsabilitatea a online-ului. „Am crezut iniţial că fenomenul fake news este un apanaj al presei, dar după evenimentele de la Caracal, am constat că şi instituţia noastră a fost „victima” unor fake news, de aceea găsesc extrem de benefică această campanie de educaţie media. Totodată, este o oportunitate şi pentru noi să prevenim victimizarea voastră, a tinerilor. În ultimii, Poliţia Română a avut ca prioritate ore prevenirea victimizării minorilor şi a delicvenţei juvenile. Unul dintre domeniile pe care le abordăm în aceste activităţi este şi utilizarea online-ului. De cele mai mai multe ori mergem la unităţile şcolare, stăm de vorbă atât cu cadrele didactice, cât şi elevii, prezentăm filmuleţe şi apoi analizăm situaţiile concrete. Manifestăm tendinţa de a ne prezenta viaţa personală în online. De multe ori le dau elevilor un exemplu. Mergem într-un parc şi avem în rucsac mai multe fotografii, de când eram micuţi, de la prima zi de şcoală, dintr-o excursie, din diverse etape ale vieţii noastre. Pe alte bănci stau necunoscuţi. Vreau să vă întreb : vă duceţi şi împărţiţi aceste fotografii persoanelor aflate pe bănci ? Nu, nu-i aşa ?! Desigur, că nu. Din păcate, acest aspect nu îl gândim când suntem în mediul online şi împărtăşim multe momente din viaţa noastră distrbuind diverse fotografii…”, a explicat cms Nadia Gîrjel.