Sănătatea, în era electronică

0
103

În urmă cu un an, reţeta electronică dădea mari bătăi de cap actorilor din sistemul de sănătate românesc. Contestată deopotrivă de medici şi pacienţi, prescripţia în noul format pare însă, acum, la câteva luni bune după ce a devenit obligatorie, total integrată în sistemul sanitar românesc. Nu este însă decât un prim pas, obligatoriu, pe care spitalele şi cabinetele medicale au trebuit să-l facă pentru a intra în era electronică. Urmează anul acesta cardul de sănătate, iar din 2014 şi dosarul electronic.

De la 1 ianuarie, reţeta electronică a devenit obligatorie lăsând în urmă prescripţia în format clasic, pe hârtie. Şi, chiar dacă la un moment dat existau anumite temeri, cadrele medicale au reuşit să se adapteze la noul format de reţetă, astfel încât prescrierea sau eliberarea prescripţiei electronice nu a ridicat probleme deosebite. În prezent, toţi medici, inclusiv cei de familie, cei din ambulatorii şi spitale, sunt obligaţi să elibereze doar reţete în format electronic. 

Iar avantajele nu au întârziat să apară. În primul rând un control mai bun, astfel încât reprezentanţii Casei de Asigurări de Sănătate pot verifica dacă prescrierile medicilor se regăsesc în ce eliberează farmaciile la preţuri compensate. În plus, un alt atu subliniat de autorităţi este acela că reţeta electronică reduce considerabil riscul erorilor de prescriere, venind astfel în sprijinul pacienţilor.

Spre exemplu, dacă sunt prescrise medicamente incompatibile între ele, medicul este avertizat. La fel se întâmplă şi dacă doza prescrisă pacientului este prea mare sau dacă nu se respectă regulile impuse de sistemul de decontare. De asemenea, datele pacientului sunt protejate, diagnosticul fiind tipărit codificat.

Cardul de sănătate, aceeaşi poveste

La fel de problematic ca şi reţeta electronică anul trecut, este acum cardul de sănătate care ar urma să fie implementat până la finele acestui an. Nu se ştie însă, deocamdată cine îl va inscripţiona şi distribui. Medicii de familie au anunţat că refuză să facă acest lucru, deşi s-a stabilit deja ca până la sfârşitul anului să fie produse nu mai puţin de 7,5 milioane de carduri. Între timp, au lansat o campanie online pentru strângerea de semnături prin care susţin introducerea cardurilor de sănătate, dar resping ideea ca acestea să fie distribuite şi inscripţionate de către ei. „DA cardului de sănătate! NU distribuirii! NU inscripţionării!” este sloganul campaniei prin care medicii de familie cer solidaritate în demersurile privind distribuirea şi inscripţionarea cardurilor de sănătate.

Medicii de familie au ţinut să precizeze, în schimb, că nu se opun nicidecum unei informatizări a sistemului sanitar românesc, contribuind încă de la început la încurajarea unui astfel de demers, mai ales în cazul reţetei electronice.

Urmează dosarul electronic

Cardul de sănătate va conţine informaţii medicale vitale, cum ar fi grupa de sânge şi RH-ul. Cardul are inscripţionate, la vedere, pe lângă nume şi prenume şi codul de identificare în sistemul de sănătate. În plus, va avea un cip pe care vor fi încărcate de medicul de familie şi alte informaţii esenţiale: CNP-ul, grupa sanguină, RH-ul, diagnostice medicale cu risc vital, boli cronice, dar şi datele de contact ale medicului.

Documentul electronic va avea elemente de securitate speciale împotriva falsificării şi contrafacerii. Însă, în situaţia în care asiguratul va pierde cardul de sănătate, îl va deteriora sau îi va fi furat, acesta va suporta costurile. În termen de 15 zile calendaristice de la producerea uneia dintre aceste situaţii, titularul sau, după caz, reprezentantul legal ori împuternicitul acestuia este obligat să solicite prin intermediul casei de asigurări de sănătate eliberarea unui nou card naţional.

Pe de altă parte furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale aflaţi în relaţii contractuale cu casele de asigurări de sănătate au obligaţia de a acorda asistenţă medicală titularilor de card naţional în condiţiile prevăzute de contractul-cadru şi de normele metodologice de aplicare a acestuia.

De anul viitor va demara şi testarea pilot pe 5.000 de pacienţi a dosarului electronic, un document medical ce ar urma să conţină istoricul medical al fiecărui bolnav.