Când Macron denunţă derivele „capitalismului nebun”!

 La conferinţa anuală a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIT) de la Geneva – prilej de celebrare a 100 de ani de la înfiinţare – preşedintele francez, Emmanuel Macron, a avut o intervenţie, bineînţeles programată, după cea a cancelarului german, Angela Merkel, şi a adus în discuţie derivele „capitalismului devenit nebun”, la nivelul unor organisme precum FMI sau OMC, recomandând întoarcerea la o economie socială de piaţă, în locul unei concentrări a bogăţiei în mâinile a foarte puţini, în detrimentul celor mulţi. A denunţat în alţi termeni pronunţata popularizare socială a lumii în care trăim. Discursul preşedintelui francez, care a recunoscut „erorile fundamentale” nu de fond, dar de metodă, în aluzia la mişcarea „vestelor galbene” din ţara sa, a fost considerat cripto-marxist la OIT şi liberal în Franţa. Emmanuel Macron a promis că la G7, de la finele lunii august – la Biarritz (Franţa) -, va cere tuturor ţărilor să implementeze până în 2030, un sistem solid de protecţie socială. El a cerut „ordine publică socială”, incluzând salariul minim şi crearea, la nivelul G7, a unui fond social şi de dezvoltare. Între altele, a spus că, momentan, criza pe care o traversăm poate conduce la război şi dezagregarea democraţiei. Bineînţeles, anumite pasaje din discurs ar mai trebui şlefuite, degrabă. Şi prima reacţie a venit din partea Marinei Le Pen, lidera principalului partid de opoziţie, Adunarea Naţională, câştigător al recentelor alegeri europarlamentare, care l-a considerat „un predicator fascinant şi exaltat al capitalismului nebun pe care îl denunţă”. El uită la Geneva ceea ce încurajează, organizează şi amplifică în Franţa, unde a declanşat cea mai mare mişcare de contestare populară. În opinia sa, Emmanuel Macron proferează un cinism şi o ipocrizie mai mult decât condamnabile. Într-un interviu pentru RTS (radio-televiziunea elveţiană), Emmanuel Macron a promis „mai multă umanitate şi un plus de proximitate” în actul doi al mandatului său de cinci ani. Nu este interesantă pledoaria lui Emmanuel Macron, deloc amplasat politic pe un centru-stânga tradiţional? Sau a devenit omul de stânga, fără să recunoască tranşant, de dată recentă. Ce trebuie înţeles din această maioneză? Emmanuel Macron se doreşte unul din tenorii, de luat în seamă, la nivelul Uniunii Europene. De la o vreme, şi este tot mai vizibil, nu se mai înţelege atât de bine cu cancelarul german Angela Merkel, şi aceasta în pierdere de voce. De altfel, declaraţia lui Macron, nu poate fi citită decât în cheia unui atac la adresa Berlinului, întrucât măsurile de austeritate impuse în UE au fost un dictat al… Germaniei. Discursul lui Emmanuel Macron nu a trecut neluat în seamă. Pus sub lupă, el marchează un viraj conjunctural. La noi, a trecut neobservat. Fiindcă urmează moţiunea de cenzură a opoziţiei „unită şi matură”, care va fi citită, astăzi, dezbaterile fiind programate pentru marţi 15 iunie a.c. Ni se spune că opoziţia a înţeles perfect rezultatul votului de la 26 mai a.c. Când au fost programate alegeri europarlamentare. Mai clar, ni se propune un joc la offsaid. A face pronosticuri privind scorul final este dificil, din mai multe motive. Nu este clar câţi coechipieri are opoziţia. Teoretic nu are câţi i-ar trebui. Apoi jocul la offsaid, când iese, este artă, dar mai întâi trebuie să fie meserie. Altfel, orice pas înainte, în loc să lase adversarul în offsaid, te lasă cu chiloţii în vine. Şi de victorii de felul acesta, mă refer la moţiunea de cenzură, opoziţia nu duce lipsă. Fiindcă dacă ne gândim bine, şi nimic nu ne împiedică să facem asta, Emmanuel Macron propăvăduieşte exact ceea ce au făcut social-democraţii împreună cu ALDE, în actul de guvernare. Sau poate nu înţelegem bine ce a vrut să spună Emmanuel Macron.