Ieri, la Hotelul Ramada Plaza din Craiova a avut loc seminarul cu tema „Vulnerabilităţi şi atuuri geopolitice pentru România”, avându-l ca moderator pe Dan Dungaciu, preşedintele Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN), profesor universitar la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti. Cu acest prilej a fost lansat la Craiova şi volumul Fondul Moldova – podul de investiţii peste Prut, autori Dan Dungaciu şi Petrişor Peiu (Editura Cartier, 2016).
În acest cadru, organizatorii au pus în discuţie rolul, atuurile şi vulnerabilităţii României în context geoeconomic regional, în perspectiva Summitului NATO de la Varşovia, a evoluţiilor şi a alegerilor electorale din acest an (România, Rusia, Republica Moldova şi aşa numita Republică Moldovenească Nistreană). Demersul s-a axat pe o abordare integrată Est-Sud a problematicii din regiunea Mării Negre şi a spaţiului balcanic. Prezentări interesante pe teme de actualitate şi de viitor au avut şi Petrişor Peiu – lector universitar, Director Departamentul de Studii Economice, FUMN; George Scarlat – director Departamentul de Studii Estice, FUMN şi nu în ultimul rând, Alexandru Grumaz – general, analist militar şi de securitate Conf.univ Darie Cristea – director INSCOP Bucureşti, director de programe, FUMN a făcut publice rezultatele câtorva cercetări sociologice, care au criza migraţiei, încrederea în UE, unirea României cu Republica Moldova, etc. Cheia acestei perspective constă într-o abordarea integrată a celor două spaţii, Balcanii şi Marea Neagră, încercând astfel să se substanţializeze profilul României la nivel UE şi NATO, ca ţară aflată la intersecţia celor două plăci tectonice geopolitice într-o Europă tot mai contorsionată. După dezbatere a fost lansat la Craiova şi volumul Fondul Moldova – podul de investiţii peste Prut, autori Dan Dungaciu şi Petrişor Peiu (Editura Cartier, 2016) care şi vorbit despre modul în care ar trebui ajuitată Republica Moldova, cum trebuie gestionat acest Fond.
„Politicienii vor să fie tehnocraţi şi tehnocraţii vor să fie politicieni”
Prof.univ.dr Dan Dungaciu este coordonatorul Masterului de Studii de Securitate şi Analiza Informaţiilor al Universităţii din Bucureşti. Este laureat al premiului Dimitrie Gusti pentru sociologie al Academiei Române (1995) şi al Premiului Internaţional pentru Sociologie al Universităţii din Istambul (2001). Este deţinător al distincţiei de stat „Meritul de Onoare” al R. Moldova (2009). În anul 2010 a deţinut funcţia de consilier prezidenţial pentru integrare europeană al preşedintelui Republicii Moldova. Este autorul a zeci de studii de specialitate şi lucrări de profil, printre cele mai recente numindu-se: Basarabia e România? (2011) şi Elemente pentru o teorie a naţiunii şi naţionalismului (2012). Profesorul Dungaciu a început dezbaterea cu o privire de ansamblul asupra României şi ce se întâmplă în jurul ţării noastre, est şi vest. „Sunt trei puncte pe care vreau să le ating. România aşa cum arată ea astăzi. Ce se întâmplă în vestul României, adică în spaţiul european şi ce se întâmplă în estul României, în spaţiul tot mai greu definit. Dinspre Rusia este aşa numita străinătate apropiată, dinspre Occident este zona din care provine aşa numitul parteneriat estic. O zonă din ce în ce mai complicată şi pe hartă se adaugă noi elemente de stabilitate dar şi de dispută. Referitor la asta, astăzi ( n.r ieri) se inagurează scutul de la Deveselu. Unul dintre subiectele pe care le discutăm în cadrul Fundaţiei este ce se întâmplă cu România şi ce se va întâmpla cu România. Iar astăzi, România este condusă de un guvern tehnocrat, care ia decizii tehnocrate şi nu politice. Asistăm la un tip de confuzie…politicienii vor să fie tehnocraţi şi tehnocraţii vor să fie politicieni. De fapt confuzia asta vine din mediul în care ne găsim astăzi, un mediu cu provocări care sunt majoritatea politice….”, a spus prof.univ.dr Dan Dungaciu.
„Scutul antirachetă, un proiect pe care am reuşit să-l ducem până la capăt”
Generalul în rezervă Alexandru Grumaz, are expertiză în planificarea strategică, în relaţii internaţionale militare şi civile, experienţă în planificarea şi managerierea complexă a bugetului unei organizaţii, competenţă în managementul riscului. Specialist în telecomunicaţii. Experienţa vastă în cultura a trei continente : America, Europa şi Asia. A fost consul general al României la Shanghai, Republica Populară Chineză, visiting professor Cursul NATO- SNSPA şi visiting professor Universitatea Naţională de Apărare. „De astăzi (n.r ieri) scutul antirachetă a intrat în subordinea NATO. Discuţia despre scut s-a purtat în două administraţii : Bush şi Obama. În prima administraţie, vorbim de decizia de instalarea a scutului pe cei patru piloni pe care-i are : Turcia, Anglia, Polonia, dar cu precizarea că în locul României, era Cehia. Dacă scutul ar fi fost amplasat în Cehia, orice lovitură venită dinspre Iran, pentru că Iranul este inamic în această ecuaţie… racheta ar fi fost lovită deasupra teritoriului României. În condiţiile actuale, racheta este lovită deasupra Mării Negre şi atunci toate deşeurile, fiind chiar şi o rachetă cu încărcătură nucleară cad deasupra Mării Negre. Acest proiect se întinde pe mai mulţi ani, este printre puţinile proiecte care a avut continuitate. În afară de proiectul european şi proiectul NATO, acesta a fost cel de-al treilea proiect pe care am reuşit să-l ducem până la capăt indiferent de cine a fost la conducerea administraţiei de la Bucureşti…”,a subliniat generalul Alexandru Grumaz.
România este a 44-a economie mondială
Petrişor Gabriel Peiu este doctor al Universităţii Politehnica din Bucureşti (1996), şef de lucrări la aceeaşi instituţie; a fost consilier al Primului Ministru Radu Vasile (1998-1999) şi al Primului Ministru Adrian Năstase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) şi vicepreşedinte al Agenţiei pentru Investiţii Străine (2003-2004); preşedinte al Sidex Galaţi (1999-2000) şi administrator al Romtelecom (1997-2000), Omniasig (1999-2001) şi Electroputere (2004-2005). În prezent este consultant în afaceri pentru mai multe companii străin. „Economia şi poziţionarea geostrategică a României se întrepătrund. Vreau să spun că un stat este conectat la lume prin măsura în care are o anumită semnificaţie economică şi se caută de către macroeconomişti măsura acestei greutăţi specifice pentru a ajunta şi companiile globale, multinaţionale în acest context de piaţă globală să ia decizii, cum să se relocheze. Un indicator foarte simplu este mărimea economiei, mărimea PIB-ului, după paritatea puterii de cumpărare, racordarea a monedei locale la moneda de referinţă pe plan mondial, care rămâne dolarul american. Trebuie să spunem că regiunea în care noi trăim este dominată de economia Federaţiei Ruse, a 6-a cea mai mare economie a lumii, cu o valoare de 3700 mld de dolari, a doua economie relevantă în regiunea este Turcia, care are cam 1600 mld de dolari şi a treia ţară atlantistă din această ierarhie ar fi Polonia, cam cu 1000 de miliarde de dolari. Urmează o surpriză pentru noi. Ştiu că noi nu ne vedem aşa, România este a 44-a economie mondială…”, susţine Petrişor Gabriel Peiu.
„Este foarte importantă percepţia noastră despre realitatea obiectivă”
George Scarlat este absolvent al Masterului Studii de securitate al Universităţii din Bucureşti (Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială) şi specializat în analiza războaielor informaţionale. A lucrat în calitate de senior editor la ziarul Ziua, consilier al primul ministru Radu Vasile şi consilier de ministru. A servit ca diplomat în spaţiul estic (2010-2014). „Este foarte important ca cei care îşi vor asuma pe viitor răspunderi să ştie foarte bine să definească interesele naţionale şi interesele României şi să aibă o percepţie foarte clară despre noi şi despre România. Este foarte importantă percepţia noastră despre realitatea obiectivă. Nu este nevoie să ai numai tehnologie, ci şi o percepţie clară. Acum dacă ne referim la tema conferinţei noastre, eu cred că şi vulnerabilităţi şi atuuri sunt unul şi acelaşi lucru, depinde de unde priveşti, dacă este jumătatea goală sau jumătatea plină a paharului. Faptul că suntem în calea răului este o vulnerabilitate sau este un atuu că ne creşterea ponderea geopolitică ?! Suntem pe flanc. Acum contează şi opinia publică, care face presiune asupra factorilor de răspundere. Cred că pe politica estică sunt două abordări foarte departe de centru…Estul este Rusia…”, a explicat George Scarlat, ieri, la Craiova.
Românii susţin proiectul Unirii cu Republica Moldova
Darie Cristea este doctor în Sociologie, conferenţiar la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti şi cercetător ştiinţific gr. III la Institutul de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (Academia Română). Este de asemenea coordonator de proiecte la Inscop Research. Autor sau coautor al mai multor volume şi articole, atât ştiinţifice cât şi pentru marele public. La Universitatea din Bucureşti predă cursuri de Sociologie politică, Metode şi tehnici de cercetare sociologică şi Metodologia studiilor de securitate. Ultima sa carte este Un secol de relaţii internaţionale (2013). Ieri, conf.univ.dr Darie Cristea a prezentat cele mai recente cercetări sociologice care au creionat poziţia românilor vizavi de refugiaţi, de terorism, dar şi faţă de tema unirii României cu Republica Moldova sau încrederea pe care o au românii faţă de instituţiile europene.
