Europarlamentarul Marian Jean Marinescu este pentru o Europă federală

0
92

Conform anunţului făcut de preşedintele Jean-Claude Juncker în discursul privind starea Uniunii din 14 septembrie 2016, care a fost salutat de liderii UE-27 cu ocazia summitului de la Bratislava din 16 septembrie 2016, Comisia a prezentat recent o Carte albă privind viitorul Europei, menită să lanseze dezbaterile înaintea summitului de la Roma. Despre posibilele scenarii a vorbit ieri, europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepreşedintele Grupului EPP, în cadrul unei conferinţe de presă. Deputatul european a desfiinţat sloganul “ne pune Bruxelles-ul să facem sau ne comandă Uniunea Europeană”. Acesta a spus că nu ne pune nimeni, pentru că “noi” votăm iar dacă nu vrem, putem să nu votăm, iar Uniunea înseamnă state membre, adică şi România.

marinescu (1)Cu şaizeci de ani în urmă, inspiraţi de un vis al unui viitor comun trăit în pace, membrii fondatori ai UE au pornit, prin semnarea tratatelor de la Roma, în călătoria ambiţioasă a integrării europene. Aceştia au convenit să îşi rezolve conflictele mai degrabă la masa negocierilor decât pe câmpurile de luptă. Drept urmare, experienţa dureroasă a trecutului zbuciumat al Europei a fost lăsată în urmă, făcând loc unei perioade de şapte decenii de pace şi unei Uniuni cu 500 de milioane de cetăţeni care trăiesc în libertate şi beneficiază de oportunităţi în una dintre cele mai prospere economii din lume. “Uniunea Europeană înseamnă Consiliul European unde sunt şefii de stat şi de guvern, care decid. Până acum a fost o cutumă, se decidea în unanimitate, acum există posibilitatea să se decidă cu majoritate. Există şi un grup de blocaj care e de vreo 4 state. Dar aţi auzit de multe ori cum se duce un prim-ministru acasă şi spune “mă obligă Uniunea Europeană”. Şi el de fapt a votat sau cel puţin a acceptat nu s-a opus cu nimic. Aţi văzut ministri şi la noi şi în alte state spunând mă obligă Uniunea. Dar dacă te uiţi pe site-ul instituţiilor europene, poţi să vezi cine a participat la evenimentul respectiv şi cum a votat. Şi o să vezi că a votat pentru şi spune că a fost obligat. Nu mai vorbim de Comisia Europeană, unde există câte un comisar pentru fiecare stat membru şi acolo există o directivă legislativă care stabileşte clar, că dacă un comisar european se opune vreunei decizii, aceea decizie nu trece,  până când toţi comisarii ajung la un consens. Iar în Parlament nu mai vorbesc, acolo votează majoritatea. Acum, când cineva spune…”vedeţi cineva – nu ştiu cine e acel cineva – vrea să facă Europa cu două, trei viteze”…nu este un adevăr 100%. Discuţii despre viitorul UE sunt de foarte multă vreme sau mai bine zis de când a început criza, pentru că de atunci s-a stricat relaţia între cetăţeni şi ideea de Uniune şi asta pentru că au fost cetăţeni care au îmbrăţişat ideea populismului.  Care ar fi soluţia ?! Păi fix asta, să se pună problema pe masă şi la un Consiliu să se decidă ce se întâmplă cu Europa. Pentru că ei decid…statele membre decid. Eu vă spun toate acestea ca un om care crede în Uniunea Europeană şi care cred că dacă nu am fi fost în UE am fi avut mari probleme, dacă se sparge UE am avea de asemenea mari problem. Şi când spun mari probleme mă refer economice. Politice sau geopolitice …da şi asta ar fi o ameninţare, odată ce Germania îşi face sisteme de protecţia la sistemul de vot ”, a subliniat deputatul european Marian Jean Marinescu.

“Trebuie să fii tu puternic, ca să te poţi apăra în viitor”

consiliuCartea albă analizează modul în care Europa se va schimba în următorii zece ani, de la impactul noilor tehnologii asupra societăţii şi a locurilor de muncă, la îndoielile suscitate de globalizare, la preocupările în materie de securitate şi la creşterea populismului. Cartea albă prezintă alegerea cu care ne confruntăm astăzi: fie ne lăsăm în voia acestor tendinţe, fie dăm dovadă de deschidere şi profităm de noile oportunităţi pe care le aduc cu sine. Populaţia şi ponderea economică ale Europei sunt în scădere, în timp ce alte părţi ale globului înregistrează creşteri. Până în 2060, niciunul dintre statele noastre membre nu va reprezenta singur nici măcar 1 % din populaţia lumii – ceea ce reprezintă un motiv întemeiat pentru a rămâne împreună pentru a avea rezultate mai bune. Ca forţă pozitivă la nivel mondial, prosperitatea Europei va continua să depindă de deschiderea sa şi de legăturile strânse cu partenerii săi. Marian Jean Marinescu a spus că după opinia sa, cea mai bună soluţie ar fi o Europă federală, pentru că se poate schimba echilibru mondial imediat, odată cu alegerea unui şef de stat. “Trebuie să fii tu puternic, ca să te poţi apăra în viitor. După cum vedeţi, sunt state care avansează, se dotează cu armament nuclear. Niciun stat singur, care face parte acum din UE, nu va rezista, nici cel puţin Germania…”, a mai spus europarlamentarul roman.

Cincis scenarii conturând modul în care ar putea arata UE în 2025

Cartea albă prezintă cinci scenarii, fiecare dintre ele conturând modul în care ar putea arăta Uniunea la orizontul anului 2025, în funcţie de alegerile pe care le va face Europa. Scenariile acoperă o gamă de posibilităţi şi au un caracter ilustrativ. Ele nu se exclud reciproc şi nu sunt exhaustive. Scenariul 1: Continuând pe acelaşi drum – UE-27 se axează pe realizarea agendei sale pozitive de reforme, în spiritul orientărilor intitulate „Un nou început pentru Europa” prezentate de Comisie în 2014 şi al Declaraţiei de la Bratislava, convenită de toate cele 27 de state membre în 2016.Scenariul 2: Accent exclusiv pe piaţa unică – UE-27 se reaxează treptat pe piaţa unică, întrucât numărul domeniilor de politică în care cele 27 de state membre nu sunt în măsură să ajungă la o poziţie comună este tot mai mare. Scenariul 3: Cei care doresc mai mult realizează mai mult – UE-27 îşi desfăşoară activitatea ca şi acum, dar permite statelor membre care îşi doresc acest lucru să realizeze mai mult împreună în anumite domenii cum ar fi apărarea, securitatea internă sau chestiunile sociale. Se formează una sau mai multe „coaliţii ale celor care doresc să realizeze mai mult”. Scenariul 4: Mai puţin, dar mai eficient – UE-27 se concentrează pe rezultate mai multe şi mai rapide în anumite domenii de politică, acţionând în acelaşi timp mai puţin în cele în care nu există percepţia că ar avea o valoare adăugată.  Scenariul 5: Mult mai mult, împreună – Statele membre decid să pună în comun mai multe competenţe, resurse şi puteri decizionale în toate domeniile. Deciziile se iau mai rapid la nivel european şi sunt puse în aplicare în timp scurt.

“Normal că sunt diferenţe între statele UE”

consiliu1Vicepreşedintele EPP a vorbit despre aceste Scenarii şi despre ceea ce înseamnă ele aplicate pentru fiecare stat în parte, inclusive României.  “Ce a făcut Juncker ? A pus pe masă toate discuţiile care au avut loc până acum. Că le-a pus în 5 scenarii a fost propunerea lui. Acum urmează un drum de cel puţin doi ani, din păcate. Eu cred că lucurile trebuiau lămurite mult mai rapid. Toată lumea vorbeşte despre viteze. Văd că dă frumos şi la unii şefi de stat. Hollande, de exemplu. Am citit în presă că a dat o declaraţie, aşa de final de mandate, că şi aşa mai are 4% în sondaje. A fost un preşedinte foarte apreciat de popor şi acum are păreri despre Uniune. Se vorbeşte de state euro şi non-euro. Există ?! Putem să le spunem o viteză şi altă viteză, dar asta e situaţia. Există un venit mediu într-o ţară şi un alt venit mediu în altă ţară ?! Există un PIB pe cap de locuitor  şi un alt PIB pe cap de locuitor într-un alt stat ?! Există. Normal că sunt diferenţe între statele UE. Să nu uitaţi că deviza principală a Uniunii este “unitate prin diversitate”. Politicile  europene sunt făcute pentru a aduce statele UE cât mai aproape, unele faţă de altele. Dar nu poţi să împarţi zona euro şi non-euro în Est şi Vest. Pentru că este un fals. Danemarca este singurul stat care spune că nu intră niciodată în zona euro, dar mai este şi Suedia şi nu este în est. În Est mai sunt şi două state şi ţările Baltice care sunt în euro. Schengen şi non-Schengen…asta e situaţia, mai sunt trei state care nu sunt în Schengen…Numai că după cum vedeţi sunt probleme în statele care sunt în Schengen. Franţa şi-a închis graniţele. Cetăţenii arată paşaportul sau cartea de identitate pe aeroport, ca urmare a unor situaţii datorate de criza migraţiei….”