Preşedintele ucrainian Volodimir Zelenski urmează să participe astăzi la summit-un NATO de la Vilnius, cu ocazia inaugurării primului „consiliu NATO-Ucraina”, un semnal care nu prefigurează admitera sa în Alianţa transatlantică. Unitatea afişată, în susţinerea Ucrainei, n-a fost suficientă în ocultarea profundelor divizări între aliaţii occidentali, pe perspectiva aderării la NATO. Aşadar, drapelul bicolor nu va flutura, prea curând, la sediul NATO de la Bruxelles. Polonia şi ţările baltice şi mai nou Franţa au întâmpinat reticenţa SUA şi Germaniei, care evită orice formă de escaladare a conflictului cu Rusia. Pe CNN, duminică, preşedintele american Joe Biden a tranşat astfel lucrurile: „Eu nu cred că Ucraina este pregătită”. Kievul va primi, în schimb, garanţii de securitate şi prelungirea ajutoarelor pe plan militar. Printr-o ofensivă diplomatică, în toate direcţiile, Ucraina a căutat să obţină angajamente solide din partea partenerilor săi, sugerând modelul de garanţii americane pentru Israel. Numai în zilele din urmă Volodimir Zelenski a avut întâlniri prealabile cu liderii Poloniei, Cehiei, Bulgariei, Turciei şi care au mai fost. Pentru o săptămână Vilnius este capitala cea mai protejată din lume, concentrând mii de militari şi zeci de echipamente militare sofisticate. Jens Stoltenberg a promis un mesaj clar şi pozitiv pentru Ucraina, dar care nu putea fi altul decât o reiterare a celui din 28 iunie a.c. tot la Vilnius, cu prilejiul exerciţiului militar lituano-german „Griffin Storm”: o victorie militară contra Rusiei este o condiţie prealabilă necesară la toate discuţiile serioase în privinţa aderării. Oricum, Kievul va obţine un nou semnal, poate mai încrezător decât cel de la Bucureşti din 2008. Volodimir Zelenski a comentat declaraţia respectivă menţionând un respect mutual între puterile nucleare, fără a înţelege că un acord tacit cu Rusia este o prioritate pentru NATO, la orice candidatură, mai ales când se află în situaţie de război. Kremlinul a afirmat ieri că urmăreşte cu maximă atenţie summit-ul NATO de la Vilnius, denunţând „puternicul caracter anti-rus” al reuniunii la care Ucraina vea să obţină garanţii la aspiraţiile sale. Discuţiile se derulează într-o optică conform căreia, Rusia este percepută ca un inamic, nu ca un adversar, a declarat Dmitri Peşkov. Ca o paranteză: jurnalişti şi ONG-uri ucrainiene au descris activitatea fostului procuror general al Ucrainei, Iryna Venediktova, actualmente ambasador în Elveţia, ca un blocaj pentru justiţie, cum au menţionat ieri mai multe ziare (Tages-Anzeiger, Berner Zeitung, Basler Zeitung). Suspendarea săptămânalului anglofon Kyiv Post, în noiembrie 2021, a avut ca intrigă pe Iryna Venediktova. Ajutoarele militare pentru Ucraina vor fi suplimentate. Asta e o certitudine. Dar Ucraina are nevoie de reforme profunde pentru a spera la aderare, odată cu încheierea războiului. O aderare iminentă ar avea ca efect imediat intrarea NATO în război cu Rusia. Ceea ce NATO nu doreşte. Aliaţii Kievului contribuie cu arme, muniţie, drone, materiale medicale în sumă de miliarde lei. NATO face bloc în faţa Rusiei şi Belarusului. În drumul spre summit-ul NATO Zelenski a denunţat ieri indecizia şi slăbiciunea Alianţei, prin ezitările la aderarea Ucrainei, încurajând potrivit lui „teroarea rusă”. Astăzi probabil va avea o alocuţiune. El consideră absurdă absenţa unui calendar de aderare. În schimb ţările G7 vor face o declaraţie comună privind angajamentele de securitate pentru Ucraina, după cum a declarat Olaf Scholz. Ucraina va fi mai aproape de NATO, din tot ceea ce se poate înţelege după ziua de ieri, dar cât de aproape depinde… de Kiev.
