„Aurul” Doljului, recoltat cu trudă, în aceste zile caniculare

0
199

Orzul de pe cele 20.987 ha a fost în totalitate recoltat. Mai mult de jumătate din suprafaţa cultivată cu grâu a fost treierată. Rapiţa pentru ulei a fost strânsă de pe 75% din totalul suprafeţei însămânţate. Mazărea boabe este aproape în întregime ridicată de pe cele 8.691 ha. Mai puţin s-a recoltat secara – doar 10% – şi ovăzul – tot 10%. Producţia medie la grâu obţinută, până acum, este de 4.058 kg/ha, dar cifrele nu sunt definitive pentru că valorile vor fi cu siguranţă ridicate, graţie randamentelor obţinute de societăţile deţinute de Mihai Anghel, cum de altfel s-a întâmplat în fiecare an.

recoltatPentru că recoltatul la orz s-a încheiat pe toate cele 20.987 ha, ştim şi care este producţia medie obţinută: 5.583 kg/ha. Industria berii este şi în acest an interesată de o obţine o materie primă la un preţ avantajos, aşa că orzul rămâne în aria de atenţie a marilor jucători de pe piaţa berii.

Se aşteaptă centralizarea marilor producţii

  Din ultima operativă a stadiului recoltărilor de vară elaborată de Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Dolj mai aflăm că, la grâu, din cele 157.131 ha programate pentru recoltare, până acum, s-a ridicat grâul de pe 78.100 ha. Adică, de pe jumătate din suprafaţă. Producţia medie obţinută aici este, până la această dată, de 4.058 kg/ha. Nu este deloc una mare. Dar încă se aşteaptă centralizarea cantităţilor obţinute de marile asociaţii agricole deţinute de Mihai Anghel. În cazul acestor exploataţii cerealiere, an de an, am fost obişnuiţi cu randamente cantitative şi calitative impresionant de ridicate.

  La triticale nu se stă prea bine. Doar 25% din totalul însămânţat a fost recoltat. Până acum, de pe cele 1.720 ha a fost obţinută o producţie medie de 3.610 kg/ha. Triticalele sunt o soluţie tot mai avantajoasă mai ales pentru fermierii care se ocupă cu creşterea animalelor. Să precizăm că triticalele, un hibrid între grâu şi secară, sunt recomandate crescătorilor de animale, în detrimentul grâului. Triticalele au o rezistenţă la boli net superioară faţă de grâu, nu prezintă riscul de boli foliare, iar aminoacizii din bob sunt mult mai calitativi.

Rapiţa, tot mai bine cotată

recoltat 2Orzoaica de toamnă a fost recoltată de pe 1.329 ha din totalul de 2.464 ha, cu o medie a producţiei de 3.860 kg/ha. Doar 38% din suprafaţa totală cultivată cu orzoaică de primăvară a fost recoltată până acum. Aici producţia medie nu a depăşit 2.264 kg/ha. Ovăzul, ca suprafaţă cultivată nu ocupă decât penultimul loc, cu doar 1.500 ha însămânţate. Folosit în cea mai mare parte ca plantă furajeră, ovăzul mai poate fi folosit, în prezent, în industria alimentară ca fulgi de ovăz în musli, în panificaţie. Într-o continuă luptă cu obezitatea, care este una dintre cele mai grave afecţiuni cronice, cu riscuri accentuate în declanşarea altor boli grave, autorităţile publice poate că ar trebui să mediatizeze mai mult beneficiile consumul de cereale din ovăz, în sănătatea umană. Aşa cum, în multe state dezvoltate, la micul-dejun, cerealele integrale inclusiv din ovăz au devenit o constantă.

  Producţie medie de 2.720 kg/ha la cultura de rapiţă pentru ulei. Astfel, din cele 29.507 ha programate pentru recoltat, până în prezent au fost finalizate 75% din total. Din analiza datelor D.A.J. Dolj, rapiţa pentru ulei ocupă locul al doilea ca suprafaţă însămânţată. Uleiul de rapiţă a devenit tot mai interesant, mai ales pentru piaţa externă, acolo unde procesarea este bine pusă la punct şi se obţin produse incredibile. Potenţialul de extindere a culturii de rapiţă în Dolj este foarte mare, mai ales că este o cultură profitabilă, aducând prima infuzie de numerar în conturile fermierilor.

  Mazărea boabe a dat o producţie medie de 2.408 kg/ha. Dar campania continuă şi aici pentru restul de 10% din suprafaţa totală. Programate pentru eliberare teren şi arături de vară sunt 228.966 ha. S-au eliberat, deja, 129.575 ha şi alte 3.800 ha au fost arate.

La grâu se anunţă o producţie bună

recoltat 1Aşa cum am precizat mai sus, anul acesta, pe raza Doljului, vor trebui recoltate 157.131 ha cultivate cu grâu. Jumătate din această suprafaţă „a fost vizitată” de combine, mai exact 78.100 ha. Producţia medie este de 4.058 kg/ha. Întru-cât nu s-a încheiat recoltatul pe marile exploataţii ale grupului de societăţi Cerealcom Dolj, dar şi ale altor fermieri importanţi în balanţa cerealieră a Doljului, deocamdată orice cifră a producţiei medii nu poate fi concludentă.

  Folosirea unor soiuri de grâu competitive este o practică obişnuită a marilor producători agricoli doljeni. De aici şi producţiile obţinute de fermierii de top. Să amintim, aici, despre munca de cercetare în crearea de noi soiuri, a Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Şimnic-Craiova. Şi putem vorbi de soiul Şimnic 50, obţinut în colaborare cu I.N.C.D.A. Fundulea. Este cel mai timpuriu soi de grâu care există la ora actuală. Este rezistent la cădere şi la scuturare şi tolerant la secetă. A fost testat în cinci staţiuni, în intervalul 2001-2003; precum şi în 15 centre ale Institutului de Stat de Testare şi Înregistrare a Soiurilor. Producţia maximă s-a înregistrat la Caracal, în medie pe trei ani. În centrele de testare I.S.T.I.S., cea mai mare producţie a fost obţinută la Târgovişte, în 2002: 7.925 kg/ha! Iar în medie pe trei ani, în zona colinară, 6.819 kg/ha. Cât priveşte calitatea de panificaţie, soiul Şimnic 50 are conţinut de proteină de 14,27%, de gluten uscat 10,30%, de gluten umed 28,2% şi indice de sedimentare 62,7 ml; toate acestea superioare soiurilor Fundulea 4 şi Flamura 85. Să nu omitem nici soiul Adelina, creat în 2014 de SCDA Şimnic-Craiova; soi de grâu ce a dat în reţeaua I.S.T.I.S. producţii de peste 10.000 kg/ha.