Viziuni diferite după summitul NATO

0
126

theodor-stolojanRomânia trebuie să lanseze rapid, după summit-ul NATO de la Varşovia, programe de modernizare a forţelor armate pe baza alocării a cel puţin 2% din PIB în vederea acestui obiectiv, a declarat ieri, pentru MEDIAFAX, ambasadorul Teodor Baconschi, fost ministru de Externe, în tip ce europarlamentarul Theodor Stolojan consideră că România “tot ceea ce se putea obţine” la summitul NATO, dar a ţinut să se declare îngrijorat de “zăngănitul de arme” şi de reluarea cursei înarmărilor, “ca în vremea Războiului Rece”.

           Baconschi crede că la întâlnirea Alianţei , România a obţinut “ce şi-a propus” şi, dacă va dori mai mult, va trebui “să facă mai mult”, polemicile interne pe această temă fiind “inutile”. “Mi se pare pozitivă continuitatea în politica României, indiferent de admnistraţie: aveam deja prezenţe militare semnificative la Cincu şi Kogălniceanu (unde va mai sosi un batalion american), iar baza Deveselu a trecut, aşa cum era prevăzut, sub comandă NATO. E notabil şi update-ul planului de contigenţă privitor la România, pentru că el distribuie toate sarcinile în caz de agresiune străină. În ce priveşte noua brigadă multinaţională, să sperăm că, pe lângă polonezi şi bulgari, vom avea trupe şi din alte state membre, din Europa occidentală. Va fi nevoie să ne concertăm cât mai bine cu Ankara şi Sofia, pentru ca Alianţa să adopte, pe termen mediu, şi măsuri pro-active de contracarare a zonelor anti-acces construite de Rusia în Crimeea”, a mai spus, pentru MEDIAFAX, ambasadorul Baconschi.

          Fostul premier Theodor Stolojan a declarat, ieri, pentru MEDIAFAX, că România a obţinut “tot ceea ce se putea obţine” la summitul NATO, dar a ţinut să se declare îngrijorat de “zăngănitul de arme” şi de reluarea cursei înarmărilor, “ca în vremea Războiului Rece”. România a obţinut ceea ce se putea obţine. Să nu uităm totuşi, că pentru NATO, ţările baltice, care au graniţă nemijlocită cu Rusia, prezintă, din acest punct de vedere, un risc mai mare pentru securitatea întregului bloc NATO şi atunci îşi concentrează mai mult forţele acolo. De obicei, cei care participă la asemenea reuniuni, fie că discutăm de NATO sau Consiliul European, trebuie să obţină câte ceva, pentru ca atunci când se întorc în ţările lor, ei trebuie să spună ce au făcut, cum au apărat interesele ţării respective. Eu cred că România a obţinut ceea ce se putea obţine la această reuniune”, a spus fostul premier. El s-a arătat îngrijorat de reluarea “cursei înarmării”, atât a NATO, cât şi a Rusiei. “Avem comunicatele oficiale – pe de o parte comunicatul NATO, pe de altă parte comunicatul dat de preşedintele României, care a participat la această sesiune a NATO. După comunicatele acestea rezultă că toate lucrurile sunt în ordine. Acum, sigur că eu am trăit perioada Războiului Rece, ca mulţi alţii din România, când, pe de o parte era blocul NATO, iar pe de altă parte era Tratatul de la Varşovia şi când s-au irosit miliarde şi miliarde de dolari de ambele părţi pentru ceea ce se chema «cursa înarmărilor»…”, a mai spus, pentru MEDIAFAX, fostul premier Stolojan.