După un sfert de veac, parcul „Puşkin” intră în reabilitare

0
1075

parc (5)Că natura este minunată o ştim cu toţii. Dintotdeauna l-a încântat pe om şi i-a creat clipe frumoase de destindere fizică şi psihică. Conducerea municipalităţii craiovene pare să-şi făcut o profesiune de credinţă din modernizarea parcurilor şi grădinilor publice. Astfel că, încă de ieri, se lucrează şi în parcul „Crizantemelor”, cunoscut mai mult drept parcul „Puşkin”. O veritabilă oază de frumuseţe naturală, umbrită din plin graţie coronamentului arborilor falnici şi loc de relaxare, la orice oră, pentru sute de craioveni. Gazon, sistem de iluminat public refăcut, bănci noi, trotuare colorate şi amplasamente de joacă pentru cei mici sunt doar câteva dintre prefacerile pe care localnicii, şi nu numai, le vor cunoaşte în următoarele săptămâni. Iar municipalitatea promite că, după finalizarea lucrărilor din „Puşkin” va deschide un nou şantier într-un alt parc public al Craiovei.

parc (2)„În antichitate, poetul Ovidiu inventa o poveste pentru fiecare plantă, la origine o fată sau un băiat care sufereau o metamorfoză, devenind crin sau leandru. Un fel de operaţie estetică. Poveştile noastre sunt şi ele pline de transformări miraculoase în flori şi plante. Dovadă că poporul român a intuit fiinţa vrăjită, care creşte pe tulpini şi trunchiuri şi face văzduhul respirabil, bucurându-ne sufletul cu miresme şi foşnete de frunze”, semna în Cuvântul înainte, nimeni altul decât marele nostru scriitor Marin Sorescu, în „Micii grădinari – În minunata lume a plantelor”, ed. Scrisul Românesc, Craiova, 1987.

După succesul repurtat cu ocazia reabilitării şi modernizării Grădinii Botanice şi, mai nou, a parcului „Nicolae Romanescu”, conducerea municipiului Craiova a început nu doar să-şi îndrepte privirea spre o altă zonă de atracţie a muncipiului – parcul „Puşkin” – ci, chiar să demareze lucrările de reamenajare.

Precizări făcute în urmă cu patru decenii

În „Istoria Craiovei”, lucrare apărută în anul 1977, la Ed. Scrisul Românesc, Craiova, doar în paginile 285-287 şi, de altfel, ultimele ale cărţii, se tratează despre rezervaţiile botanice şi arheologice ale Craiovei. Cel mai bine consemnate erau, evident, parcul „Nicolae Romanescu” şi grădina Botanică. Lor le urmau, la acea vreme, rezervaţia botanică Popoveni, grădina 1 Mai – imitaţie după scuarurile londoneze peisagist francez Emile Pinard, grădina Tineretului (actuala Mihai Bravu), şi frumoasa terasă din zona Casei Băniei.parc (4)

Spaţiile verzi, o carta de vizită ce înnobilează Craiova

În zilele noastre, printre altele, Craiova dispune de un însemnat potenţial biogeografic pus în evidenţă prin parcurile şi grădinile pe care arealul urban le deţine. Astfel, parcurile şi grădinile din municipiu se constituie ca şi componentă estetico-peisagistică reprezentativă pentru intravilanul său. În prezent, principalele parcuri şi grădini sunt: Parcul Romanescu – unul dintre obiectivele emblematice ale Craiovei şi dintre cele mai reprezentative monumente de artă peisageră din România, Parcul Sf. Dumitru (Grădina Băniei), Grădina Unirii (English Park), Grădina Botanică, Parcul Tineretului situat în Lunca Jiului.

Sub aspectul amplasării parcurilor şi grădinilor publice se constată concentrarea, în partea centrală a entităţilor, din categoria amintită, limitate ca extensiune între mai puţin de 1 ha, până la maximum 3 ha – excepţie făcând Grădina Botanică extinsă pe 17 ha, comparativ cu parcurile de mare extensiune din zona periferică, cum sunt Romanescu, Craioviţa, Lunca Jiului sau cel mai întins din periurban, Parcul Hanul Doctorului. Dintre toate acestea, în mod cert, se remarcă Parcul “Nicolae Romanescu” – unul dintre obiectivele emblematice ale Craiovei şi considerat unul dintre cele mai reprezentative monumente de artă peisageră din România. Dar intenţiile municipalităţii nu se puteau opri aici.parc (3)

Tabloul unei vieţi normale

Ieri, în jurul orei 11.00, în parcul “Puşkin” puteau fi văzute câteva sute de persoane. Grupaţi în funcţie de hobby-uri şi de criteriul vârstei, am întâlnit pensionari ce-şi exersau abilităţile cognitive la câteva partide de şah, rummy sau table, copii ce-şi probau condiţia fizică cu câteva ore înainte de a se instala canicula şi mămici care respirau uşurate că bebeluşii “furau” câteva clipe de somn profund. Toate acestea fac parte dintr-un tablou cât se poate de firesc al vieţii citadine. Dar se produc, de regulă, numai în mijlocul unui spaţiu plin de vegetaţie.

„Continuăm programul de reabilitare a zonelor verzi din tot oraşul cu acest parculeţ, care este o oaza de linişte în zona şi care nu mai fusese reabilitat de 25 de ani. În urma cu 10 ani s-au mai făcut câteva cosmetizări, dar doar în zona verde şi la foişor. Anul trecut am montat locuri de joacă noi şi am amenajat o toaletă, iar anul acesta ne-am propus să îl refacem integral”, ne-a precizat Lia Olguţa Vasilescu, primarul municipiului Craiova.olguta vasilescu

Transformările vor fi gata în câteva săptămâni

Pe viceprimarul Adrian Cosman l-am întâlnit, tot ieri, pe aleile din parcul „Puşkin”. De altfel, fiind mai toată ziua prezent în şantierele Craiovei, actualul viceprimar responsabil şi cu reabilitarea acestui parc ne-a oferit câteva date tehnice. „Vom folosi stâlpii de iluminat recuperaţi din parcul «Nicolae Romanescu». Doar partea superioară, cea care furnizează iluminatul, va fi nou achiziţionată. Băncile folosite vor fi cele după modelul utilizat pe str. Calea Bucureşti. Pentru copii, după cum vedeţi, acum, amplasăm gardul de protecţie la cel de-al doilea spaţiu de joacă. Un punct forte îl va reprezenta zona unde acum se află trandafirii. După ce se va scoate gardului viu, o să se pună rulouri cu gazon, şi se va reface partea florală. În partea de sud a parcului vom folosi gazon, ce va fi irigat. Însă, sunt convins că, în cele din urmă, vom găsi soluţia tehnică să acoperim cu gazon tot acest minunat parc. Pentru iubitorii de şah, şi nu numai, vom crea un foişor conceput special pentru a le încadra corespunzător mesele de joc, fără să afectăm în niciun fel arborii din zonă. Cei de la RAADPFL lucrează, acum, la toaletarea copacilor şi, după finalizare, vom trece la asfaltare. Lucrările de reabilitare se justifică pentru că este singurul parc din zonă şi de foarte mulţi ani nu s-a efectuat nicio activitate de îmbunătăţire. Şi, să nu omitem că, în vecinătatea sa vestică se află Şcoala nr. 22 «Mircea Eliade», iar reabilitarea parcului va fi cu atât mai utilă elevilor”, ne-a precizat Adrian Cosman, viceprimar al Craiovei.

Vor fi reparate cele două foişoare existente şi se mai doreşte construirea altuia în zona unde se află mesele de joc. Vor fi înlocuite 64 de bănci, 34 de stâlpi de iluminat şi 24 de coşuri de gunoi.