România se situează pe locul 27 în cadrul Indicelui economiei și societății digitale

0
139

România se situează pe locul 27 din cele 28 de state membre ale UE în cadrul Indicelui economiei și societății digitale (DESI) pentru 2019 al Comisiei Europene, publicat astăzi, 11 iunie. Indicele monitorizează performanța digitală globală din Europa și urmărește progresele înregistrate de țările UE în ceea ce privește competitivitatea digitală.

Țările care și-au stabilit obiective ambițioase în conformitate cu Strategia privind piața unică digitală a UE și le-au combinat cu investiții adaptate au obținut performanțe mai bune într-o perioadă de timp relativ scurtă. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale (DESI) din acest an. Cu toate acestea, faptul că cele mai mari economii din UE nu sunt lideri digitali indică necesitatea accelerării procesului de transformare digitală, astfel încât UE să rămână competitivă la nivel mondial.

Vicepreședintele pentru piața unică digitală, Andrus Ansip, a declarat: „La sfârșitul anului 2014, când am început să elaborăm un plan pentru piața unică digitală, am dorit să construim o strategie pe termen lung pentru a stimula mediul digital în Europa, pentru a reduce la minimum insecuritatea juridică și pentru a crea condiții echitabile pentru toți. Având în vedere că UE a convenit asupra a 28 din cele 30 de propuneri legislative, creând astfel 35 de noi drepturi și libertăți digitale, punerea în aplicare cu succes a pieței unice digitale poate contribui în mod semnificativ la îmbunătățirea continuă a rezultatelor la nivel național. Este imperios necesar să se introducă reguli noi în vederea sporirii conectivității, a economiei bazate pe date și a serviciilor publice digitale, dar și pentru a ajuta statele membre să asigure dobândirea de către cetățeni și întreprinderi a competențelor digitale adaptate la nevoile pieței de muncă moderne.

Comisarul pentru economie digitală și societate digitală, Mariya Gabriel, a adăugat: „Indicele economiei și societății digitale din acest an demonstrează că viteza transformării digitale trebuie să crească, astfel încât UE să rămână competitivă la nivel mondial. Pentru a reuși acest lucru, trebuie să continuăm să colaborăm în vederea unei economii digitale mai incluzive și să garantăm tuturor cetățenilor UE accesul neîngrădit la competențe digitale, pentru ne bucura de prosperitate și pentru a construi o Europă mai digitală.

Statisticile DESI din ultimii 5 ani arată că investițiile bine direcționate și politicile digitale solide pot avea un impact semnificativ asupra performanței țărilor individuale. Se poate lua ca exemplu cazul Spanieiîn ceea ce privește banda largă de foarte mare viteză și cel al Ciprului în ceea ce privește conectivitatea, cel al Irlandei în ceea ce privește digitalizarea întreprinderilor și cel al Letoniei și Lituaniei în ceea ce privește serviciile publice digitale.

Conectivitatea s-a îmbunătățit, dar este încă insuficientă pentru a răspunde creșterii rapide a nevoilor din acest domeniu. Indicatorii DESI arată că cererea de bandă largă de mare și foarte mare viteză este în creștere și se preconizează că va continua să crească și în următorii ani, având în vedere caracterul tot mai sofisticat al serviciilor de internet și al nevoilor întreprinderilor. 60 % din gospodării au acces la conectivitate de foarte mare viteză, de cel puțin 100 Mbps, iar numărul de abonamente la astfel de servicii crește. 20 % dintre locuințe utilizează bandă largă ultrarapidă, o cifră de patru ori mai mare decât în 2014.

UE a convenit asupra unei reforme a prin care își propune să răspundă nevoilor crescânde în materie de conectivitate ale europenilor și să stimuleze investițiile. Suedia și Portugalia înregistrează cel mai ridicat nivel de utilizare de bandă largă de foarte mare viteză, iar Finlanda și Italia sunt cele mai avansate în ceea ce privește alocarea spectrului 5G.

Mai mult de o treime dintre cetățenii europeni în cadrul forței de muncă active nu au competențe digitale elementare, cu toate că majoritatea locurilor de muncă necesită cel puțin competențe elementare, și doar 31 % au competențe avansate în utilizarea internetului. În același timp, există o cerere tot mai mare de competențe digitale avansate în toate sectoarele economiei, datorită creșterii numărului de specialiști în tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) cu 2 milioane în ultimii 5 ani în UE.

Finlanda, Suedia, Luxemburg și Estonia sunt lideri la această dimensiune a indicelui.

83 % din cetățenii europeni accesează internetul cel puțin o dată pe săptămână (în creștere față de 75 % în 2014). Pe de altă parte, numai 11 % din populația UE nu a fost niciodată online (în scădere de la 18 % în 2014).

Tehnologiile digitale sunt mai prezente în întreprinderi, dar comerțul electronic înregistrează o creștere lentă. În general, cele mai performante țări din UE în acest domeniu sunt Irlanda, Țările de Jos, Belgia și Danemarca, în timp ce Ungaria, România, Bulgaria și Polonia trebuie să recupereze decalajul.

Un număr tot mai mare de întreprinderi utilizează servicii de cloud (18 % în comparație cu 11 % în 2014) și platforme de comunicare socială pentru a interacționa cu clienții lor și cu alte părți interesate (21 % în comparație cu 15 % în 2013).

Cu toate acestea, numărul IMM-urilor care își vând bunurile și serviciile în mediul online a stagnat, menținându-se în ultimii ani la 17 %.

În ceea ce privește serviciile publice digitale, ce intră sub incidența reglementărilor UE, se observă o tendință de convergență între statele membre pentru perioada 2014-2019.

64 % dintre utilizatorii de internet care trimit formulare administrației lor publice utilizează acum canalele online (față de 57 % în 2014), ceea ce demonstrează avantajul procedurilor online față de alte proceduri care implică mai multă birocrație.