Uneori, sondajele şi previziunile experţilor sunt date peste cap!

0
45

Donald-Trump-Make-America-GreatDonald Trump soseşte la 20 ianuarie 2017 la Casa Albă. Acesta este verdictul – neanticipat – al alegerilor prezidenţiale din SUA. Care dă peste cap sofisticata industrie a prognozei politice, dar şi previziunile experţilor. Confortul elitelor şi certitudinea mediilor de afaceri. Suficienţa oamenilor politici şi aroganţa media, contrazise de o realitate, ignorată, contrafăcută şi livrată drept singura acceptabilă ca politic corectă. Mai mulţi editorialişti, de la mari cotidiene (Washinton Post, New York Times, USA Today, Newsweek), şi-au recunoscut erorile, declarându-se incapabili pentru a capta sentimentele profunde ale oamenilor. Paradoxal, în Europa, vestea a produs reacţii dintre cele mai diverse, predominant de reticenţă. Considerat un neofit în politica internaţională, noul preşedinte al primei puteri mondiale ar putea favoriza forme de izolaţionism, care deja produc îngrijorare printre aliaţi. Pripeala în astfel de evaluări, pare logodită cu sindromul drobului de sare, atât de familial nouă. La orice analiză pertinentă se poate identifica o realitate de netăgăduit: Donald Trump a avut temperatura exactă a societăţii americane la toate palierele ei. Peste 40% dintre femei l-au votat totuşi pe Trump, o treime dintre latinos şi 12% dintre afro-americani. Şi nu numai. Protecţionismul, zăgăduirea frontierelor, identitate culturală, conservatorism, o respingere a elitelor marilor oraşe, dizolvarea vechilor moduri de viaţă, toate acestea deşi sună îngrijorător, s-au auzit în campania electorală a lui Donald Trump. Să nu scăpăm din vedere înfrângerea multiculturalismului „această nouă religie politică”. Donald Trump şi-a asumat riscuri multiple, respingând admonestările unei clase politice incapabilă să rezolve problemele poporului. A făcut-o la o manieră, insuficient luată în seamă. Deşi a prins la alegătorul de rând. Victoria sa reprezintă înfrângerea neo-liberalismului de stânga încarnat de Hillary Clinton. Aceasta a operat într-o zonă de confort, proprie produselor unui sistem închis. O zonă doar aparent de maximă siguranţă, fiindcă s-a dovedit exact invers. Nu a putut conserva electoratul convins de Barack Obama în 2008 şi 2012 în state-cheie, să voteze cu democraţi. Apoi, scheleţii din dulapul său de campanie, au readus în atenţie cuplul politic Bill and Hillary Clinton, redutabil multă vreme, dar obosit şi acoperit de tot felul de evenimente, unele resuscitate chiar în finalul campaniei electorale. A pierdut totuşi datorită numărului de mari electori, devansându-l însă pe învingător la votul popular cu 200.000 de voturi. Noi, europenii, considerăm că americanii sunt deplin ataşaţi normelor democratice şi statului de drept: un număr mare de electori, care trăiesc în zonele rurale, nu împărtăşesc această idee. Pentru ei America este sânge şi pământ, patriarhat tradiţional şi adversitate rasială. Donald Trump a convins albii non-licenţiaţi din această categorie. A beneficiat de o mobilizare neanticipată a unei părţi a electoratului, în particular hispanic şi afro-american. Se mai spune că pierderea din prestigiu a unor instituţii, altă dată redutabile, precum presa, universităţile şi sindicatele, a preparat victoria lui Donald Trump. O victorie care este contestată prin manifestări organizate la New York, Philadelphia, Boston, Washington, în California, Portland şi Oregon. Se spune că sosirea lui Donald Trump la Casa Albă ar putea provoca un adevărat tsunami în relaţiile internaţionale. Nu este singura exagerare care poate fi desprinsă din lectura presei europene. Deocamdată, ceea ce ştim, este că Donald Trump vine la Casa Albă, îşi pregăteşte în perioada următoare echipa, ştie că îl aşteaptă un număr mare de dosare sensibile şi, indiscutabil, va dori să alunge, în bună măsură, din îngrijorarea instalată după victoria sa.