Zece ani de la izbucnirea crizei financiare în Uniunea Europeană

0
87

Tineri absolventi consulta listele cu posturi disponibile, inainte de a intra la Bursa Locurilor de Munca pentru Absolventi, organizata de Agentia Municipala pentru Ocuparea Fortei de Munca Bucuresti (AMOFM), in Bucuresti, vineri, 25 septembrie 2009.

La împlinirea a 10 ani de la izbucnirea crizei financiare, Uniunea Europeană este mai puternică decât înainte, iar zona euro este mai bine pregătită să răspundă provocărilor viitoare. Pachetul de măsuri luate de Comisia Europeană, împreună cu celelalte instituţii şi statele membre UE, a contribuit la reaşezarea Europei pe un traseu pozitiv. Drept urmare, în prezent, economia UE creşte pentru al cincilea an la rând, şomajul este la cea mai scăzută rată din 2008, băncile sunt mai puternice, investiţiile sunt în creştere, iar finanţele publice sunt într-o situaţie mult mai bună.

pierre moscovici
Pierre Moscovici

Cea mai gravă criză din cele 6 decenii de existenţă ale UE izbucnea la 9 august 2007, atunci când efectele sale erau resimţite de către prima dintre instituţiile bancare europene afectate, respectiv BNP Paribas. În anii care au urmat, ceea ce iniţial părea a fi o criză financiară a devenit o criză a sistemului bancar şi mai apoi datoriilor suverane, afectând astfel întreaga economie. „La zece ani de la izbucnirea crizei globale, revenirea economiei europene a devenit tot mai accentuată. Trebuie să ne folosim de această evoluţie pozitivă pentru a finaliza reforma Uniunii Economice şi Monetare. Nu toată moştenirea trecutului este contracarată automat. Am putut vedea, în rândul statelor membre, mari divergenţe sociale şi economice. Este esenţial ca munca noastră să contribuie la convergenţa viitoare reală şi durabilă a economiilor noastre…”, a subliniat Comisarul Pierre Moscovici, responsabil pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vămi.

Dezvoltarea unor noi cadre instituţionale şi de reglementare comune

euroDrept urmare, zona euro şi-a revenit, iar numărul statelor care au aderat la aceasta a urcat de la 12 la 19, ceea ce a făcut ca euro să devină a doua cea mai puternică monedă din lume. Un singur stat (Grecia) din opt se mai află într-un program de asistenţă financiară şi doar trei ţări din 24 mai fac obiectul procedurii de deficit excesiv. Planul Juncker, lansat în noiembrie 2014 prevede atragerea a nu mai puţin de 225 miliarde euro în toate statele membre. Deşi criza nu a pornit din Europa efectele ei au fost resimţite şi aici, astfel că instituţiile europene împreună cu statele membre au fost nevoite să vină cu un răspuns rapid pentru a contracara efectele negative. Printre măsurile luate se numără: reglementarea sectorului financiar şi îmbunătăţirea guvernanţei economice; dezvoltarea unor noi cadre instituţionale şi de reglementare comune; crearea unei plase de protecţie pentru zona euro; ajutorarea ţărilor aflate într-o situaţie financiară dificilă; îmbunătăţirea finanţelor publice ale statelor membre; realizarea de reforme structurale şi încurajarea investiţiilor; combaterea şomajului în rândul tinerilor; îmbunătăţirea supravegherii în sectorul bancar; dezvoltarea abilităţilor instituţiilor financiare de a răspunde provocărilor şi nu în ultimul rând, stabilirea unor metode pentru mai buna gestionare şi prevenire a posibilelor crize.