Rusia: Mai multă ameninţare decât predispoziţie la parteneriat!

0
126

nato-varsoviaNu a existat, ceea ce poate fi înţeles, o deplină unitate de păreri la summitul NATO de la Varşovia, deşi secretarul general al Alianţei, norvegianul Jens Stoltenberg, în prezenţa lui Barack Obama şi a altor lideri din cele 28 de ţări membre, a afişat unitatea, solidaritatea şi responsabilitatea NATO, pledând pentru „apărare întărită şi dialog constructiv cu Rusia”. Acelaşi Jens Stoltenberg a mai spus că, „deşi nu vedem nici o ameninţare imediată vizavi de un aliat NATO”, nu vor mai fi tolerate „acte ostile pe flancul oriental, lăsându-se însă porţi deschise dialogului”. Exprimarea a fost nuanţată. Prin acte ostile trebuie înţelese veleităţile de ingerinţă a ruşilor în ţările baltice, cum se întâmplă în Ucraina. Deplasarea a patru batalioane (4.000 militari) în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia, a fost considerată o măsură fără precedent, chiar istorică, de la încheierea războiului rece, de premierul estonian Taavi Raivas. Aşadar, în declaraţia finală a summitului de la Varşovia, Rusia nu este considerată stricto-senso „o ameninţare”, pe această chestiune semantică, privind relaţiile cu Moscova persistând diferende între „cei 28”. Abordarea geo-strategică a ţărilor baltice şi Poloniei este cu totul alta faţă de ţările din bazinul mediteranean sau peinsula iberică. Dacă rolul jucat de Rusia în criza ucrainiană şi anexarea Crimeei nu a fost calificat literalmente ca ameninţare, dar a fost admis diplomatic ca „atentat la ordinea şi regulile Europei”, comunicatul a inversat propoziţia: NATO nu consideră o ameninţare pentru nici o ţară membră, ceea ce nu este altceva decât rezultatul unui compromis. La 13 iulie a.c., la Bruxelles este prevăzută la nivelul ambasadelor o reuniune a Consiliului NATO-Rusia, un dialog îngheţat de doi ani, în urma crizei ucrainiene. Preşedintele polonez Andrzej Duda a pus piciorul în prag precizând că agresiunea Rusiei contra Ucrainei a devastat ordinea internaţională. Per contrario, Francois Hollande a subliniat, vineri, că „Rusia nu este o ameninţare şi nici un adversar”. Germania şi Italia au dat de asemenea semnalul, confirmând distanţă de linia dură, exprimată după declanşarea crizei ucrainiene. În replică, Dalia Grybauskaite, „doamna de fier” a Lituaniei, a spus că Rusia este un stat terorist, iar Vladimir Putin încarnează pe Hitler şi Stalin uniţi. La întrebarea dacă Rusia poate fi considerată o ameninţare sau un partener, orice răspuns trebuie să plece de la conceptul de stabilitate sau instabilitate. Dacă se are în vedere că rezolvarea marilor dosare, Siria, Iran ş.a.m.d., nu este posibilă fără Rusia, atunci este un partener. Dacă se are în vedere atitudinea agresivă privind Ucraina, atunci este o ameninţare. România? Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reiterat că susţine o cooperare extinsă la Marea Neagră pe componenta maritimă şi componenta aeriană. Acestea din urmă, completate în plan terestru de brigada multinaţională NATO. La doi ani de la summitul NATO ţinut la Newport, lângă Cardiff, în Ţara Galilor, când Jens Stoltenberg prelua mandatul de la danezul Anders Fogh Rasmussen, şi stabilea o nouă strategie pentru estul Europei, agenda rămâne încărcată, adăugându-se lupta împotriva statului islamic, şi asta pentru că Vladimir Putin a instituit în toate domeniile o ambiguitate de neînţeles. David Cameron a reafirmat ataşamentul ţării sale la NATO. Viitorul summit se va ţine la Bruxelles anul viitor, la noul cartier general. Oricum, relaţiile Moscovei cu Washingtonul au reintrat în logica războiului rece – respinsă la nivel declarativ – şi vineri 8 iulie, SUA au anunţat expulzarea a doi diplomaţi ruşi, după atacarea la Moscova de către un poliţist, a unui diplomat american, cum a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane. Moscova nu a întârziat, făcând acelaşi lucru cu doi diplomaţi americani.