Meseria de lutier – introdusă oficial în școala românească

0
682
Standardul de pregătire profesională pentru calificarea profesională de lutier a fost publicat în Monitorul Oficial, introducând astfel această meserie în învățământul profesional din România, inclusiv cel dual. Măsura vine la nouă ani după ce calificarea de lutier a fost recunoscută și aprobată de Autoritatea Națională pentru Calificări și în condițiile în care România are nevoie mare de asemenea meseriași, fiind cel mai mare exportator de viori din Uniunea Europeană, în afara spațiului comunitar, potrivit Eurostat.

Școala unui lutier înseamnă 930 de ore pe an de pregătire practică, din care 300 de ore la compania care a făcut parteneriat cu școala pentru pregătirea meseriașilor, potrivit ordinului de ministru publicat în Monitorul Oficial.

Lutierul confecţionează instrumente muzicale cu coarde şi arcuş: viori, viole, violoncei şi contrabaşi şi accesorii pentru acestea, folosind cu preponderenţă unelte de lucru manuale.

Ocupaţia de lutier este practicată preponderent în ateliere mici, de tip familial, dar şi în ateliere complexe şi fabrici în care sunt organizate secţii de lucru speciale pentru executarea acestui tip de lucrări. România produce viori la Reghin, în județul Mureș, un oraș cu o tradiție în acest domeniu din 1954. Pe 13 decembrie 2019, de Ziua mondială a viorilor, Eurostat a anunțat că România este cel mai mare exportator de viori al UE în restul lumii.

Cei mai mari exportatori de viori din UE către restul lumii sunt: România (14.000 viori exportate în statele din afara UE, sau 28% din exporturile extracomunitare de viori în 2018); Danemarca (12.200, 24%); Germania (6.400, 13%); Marea Britanie (5.000, 10%); Cehia (2.900, 6%); Franţa (2.700, peste 5%); Italia (2.500, 5%); Belgia (1.800, 4%). Aproape jumătate dintre viorile exportate de UE au mers către două ţări: SUA şi Coreea de Sud (11.900 viori fiecare sau 24% din exporturile extracomunitare de viori).

Producerea instrumentelor muzicale în orașul Reghin a început în anul 1951, când la Reghin a ajuns lutierul Roman Boianciuc, cel care a înființat în cadrul fabricii de prelucrare a lemnului o secție de instrumente muzicale, singura de acest fel din țară.