Niculina Stoican: „Este destul de greu să aduci oamenii în sala de spectacole”

0
1591

Niculina Stoican este de patru ani managerul celui mai îndrăgit ansamblu de muzică și dans, Ansamblul Folcloric „Maria Tănase” din Craiova, alături de care,  prin spectacolele pe care le oferă și prin atelierele de dans și cântec popular, ea încearcă să aducă în atenția craiovenilor obiceiurile și tradițiile oltenești, deoarece „cultura populară este tot ce avem mai de preț”.

 Cum a început această poveste?

Eu am ajuns manager pe interimat pentru că așa a fost conjunctura atunci. Managerul de la acea vreme a plecat, instituția a ajuns într-un blocaj, iar eu am fost persoana care avea studiile necesare pentru a ocupa postul. Nu mi-am dorit să fiu manager din simplul motiv că mi se părea destul de greu să lucrezi cu oamenii și să te poți mula după caracterul fiecăruia, dar am realizat că mă pot descurca într-o funcție de conducere. Reușind să îndeplinesc sarcinile pe care le are un manager pe interimat, am hotărât să mă prezint pentru ocuparea postului. Nu este deloc ușor când vrei să faci ceva care să fie valoros și să rămână. Tot ce este facil este și trecător. Eu îmi doresc să las o amprentă asupra acestei instituții.

Ce înseamnă, mai exact, pentru dumneavoastră să fiți managerul Ansamblului Folcloric „Maria Tănase” din Craiova?

Pentru mine înseamnă o responsabilitate sufletească. Responsabilitatea mea vizavi de dragostea pe care o am față de România se reflectă foarte mult în activitatea pe care o am aici, ca manager. Nimic nu este lăsat la întâmplare. De la costumele populare până la tot ce ține de orchestră, de dansurile populare. Pentru un manager care este în fruntea unei instituții care promovează tradiția, fiecare element este foarte important.

Se poate spune că faceți educație prin folclor, publicului?

Toți cei care lucrează în acest domeniu și își desfășoară activitatea pe parte culturală trebuie să fie conștienți că tot ce aduc în fața publicului, dacă este susținut de experiență și foarte bine verificat, poate fi o informație care se reflectă în conștiința publicului, iar dacă mesajul trimis este greșit, consecințele în timp pot fi destul de mari. Este destul de greu să aduci oamenii în sala de spectacole, oameni care nu sunt obișnuiți cu mesajul cultural pe care îl dăm, care nu ascultă muzică populară, care nu înțeleg ce înseamnă tradițiile și obiceiurile, ca parte integrantă din cultura noastră. Atunci m-am gândit să îi aduc în instituție să vadă ce înseamnă un spectacol, ce înseamnă să pregătești un dans popular, să-i sensibilizezi față de costumul popular, dar și față de cântecul popular, să îi faci să își facă un exercițiu identitar și să își caute originile, să caute costume populare și să încerce să le cunoască și să le deosebească pe zone, pentru că Oltenia este o zonă mare etno-folclorică, dar ea are zone de interferență. Se pare că am reușit! Avem peste 150 de persoane prezente la atelierele de folclor, la cele de dans și cele muzicale, de la copii de 6-10 ani până la adulți de vârsta a doua.

„Le-am deschis gustul către tradiții”

Cât despre atelierele de dans popular pe care le organizați, ce ne puteți spune?

Oamenii care au venit la atelierele noastre sunt cei care au înțeles cât de frumoasă este această parte de tradiții și de cântec popular. Avem la atelierele noastre persoane care vin din cu totul alte domenii, din domeniul bancar, cadre medicale, cadre militare și nu numai. Sunt persoane cărora le-am deschis gustul către tradiții și către cântecul popular. I-am integrat în spectacolele noastre. Au văzut ce înseamnă punerea în scenă a unui spectacol, dar și emoțiile pe care le are un artist și cât de mult se muncește pentru a pune un spectacol în scenă.

Ce proiecte culturale urmează în 2020?

De exemplu, anul acesta, premiera noastră se numește „Iote vara oltenească”. Este un spectacol care se bazează pe obiceiurile de vară din toată Oltenia. Am început de anul trecut un ciclu al motivelor și obiceiurilor, premiera de anul trecut numindu-se „Trecu’ anu’ cu olteanu’ ”, unde am pus în scenă obiceiurile de primăvară. Anul acesta este rândul verii, iar apoi o să continuăm cu toamna și iarna în următorii ani.

Cultura populară este suficient de promovată în Craiova?

Este de datoria noastră să o promovăm, a instituțiilor de cultură. Asta trebuie să facem, să promovăm dansul și cântecul popular. Suntem formatori de opinie și ansamblurile folclorice trebuie să fie un reper pentru acest oraș. Noi nu creăm vedete în cadrul atelierelor, rolul nostru este să informăm oamenii și să îi ajutăm să înțeleagă de ce este importantă cultura populară, de ce trebuie să ne uităm cu interes, cu prețuire și devotament către tot ce ține de tradiția noastră. Cultura populară este tot ce au românii mai de preț.

„Avem deficit de instrumentişti”

Când vine vorba de personalul Ansamblului Folcloric „Maria Tănase”, cum stăm?

Pe partea de orchestră avem deficit mare de instrumentiști. Colaboratorii sunt cei care acoperă lipsa de personal. Orchestra este liantul activității noastre. Când vine vorba de soliști, eu cred că stăm foarte bine. Ansamblul are 4 nume mari nu doar pentru Oltenia, ei sunt foarte bine cotați în toată țara. Mariana Ionescu Căpitănescu, Niculina Stoican, Petrică Mâțu Stoian și Constantin Enceanu sunt pilonii principali. Avem dincolo de aceste nume mari soliști care acoperă toată zona noastră. La secția de dans avem 10 perechi, deci 20 de dansatori. Este adevărat că unii dintre ei se apropie de pensionare, dar încercăm să găsim personal din rândul atelierelor de dans popular.

Ce înseamnă să supraviețuiești într-o instituție de cultură bazată pe tradiții?

La ora actuală salariile sunt rezonabile, dar ce ne rămâne nouă tuturor este să ne raportăm nu doar la drepturi, ci și la obligații. Cred că în societatea noastră, trebuie schimbată ordinea valorică. Ca să poți să fii plătit, trebuie să faci ce trebuie să faci ca să primești ceea ce meriți! Este foarte important să dezvoltăm această mentalitate și să o implementăm nu doar la nivel de instituții, ci la nivel de individ.

Ce mesaj aveți pentru publicul craiovean?

Le doresc să fie sănătoși , să fie la fel de veseli și exuberanți, să fie un pic mai grijulii cu Oltenia noastră și cu imaginea ei, mai conștincioși, să o iubească mai mult și să o ridicăm la nivelul la care trebuie să fie, pentru că este și mare și frumoasă și dacă ne uităm în urmă o să vedem cât de importantă a fost pe tot parcursul istoriei acestei țări.