Doi cărturari italieni oaspeţi ai Craiovei colocviind despre / CONDIŢIA TRADIŢIEI LITERARE ÎN LUMEA DE AZI

0
95

În contextul în care noua echipă ministerială de la Educaţie şi-a anunţat intenţia de a scoate latina şi a reduce orele de română din programul instrucţiei şcolare a iscat o aprinsă dezbatere în spaţiul public autohton, o dezbatere despre condiţia tradiţiei literare în lumea de azi îşi alocă o actualitate mai mult decât oportună. Căci dincolo de consecinţele mai puţin faste ale procesului de globalizare alimentată de revoluţia tehnologică fără precedent, tradiţia – culturală, dar nu numai – capătă dimensiunea unei provocări ale cărei implicaţii pot căpăta amprente ale unei mutaţii de natură antropologică cu urmări nelipsite de un corolar de anxietăţi pe termen mediu.

Profitând de prezenţa a doi prestigioşi cărturari italieni la Craiova, revista „Mozaicul” şi Casa de Cultură „Traian Demetrescu” au proiectat o dezbatere, astăzi, 11 ianuarie, la orele 17.00, în Salonul Medieval, sub genericul „CONDIŢIA TRADIŢIEI LITERARE ÎN LUMEA DE AZI”, cu participarea profesorilor Antonio Sorella (un prieten statornic al Craiovei) şi Gianmarco Cifaldi, ambii de la Universitatea „Gabriele D’Annunzio” din Chieti-Pescara (Italia). Ambii sunt autorităţi în două domenii aparent distincte dar confluente în identificarea unor strategii de rezistenţă faţă de tendinţa de-acum pe cale de mondializare de a trece în subsidiaritate tradiţii culturale naţionale concurând, alături de alte fenomene de natură politică, la un trist proces de pierdere a identităţilor ce-au susţinut prin milenii patrimoniul umanităţii în diversitatea sa glorioasă.

Profesorul Antonio Sorella, sosit pentru a treia oară în Cetatea Băniei, este, aşa cum îl prezentam în preambulul unei fructuoase întâlniri cu un public studenţesc în aprilie anul trecut, e un specialist unanim recunoscut, în Italia şi în lume, în editarea de texte medievale , renascentiste şi din veacurile iluministe, în care competenţa lingvistică necesită necondiţionat o cunoaştere intimă a contextului istoric şi cultural şi în care acribia ştiinţifică e însoţită de un travaliu neprecupeţit.

În acel context, Antonio Sorella propunea o lectură înnoitoare a celebrului Cânt V din „Infernul” dantesc, pe care, ulterior, l-am şi propus cititorului român în paginile unei prestigioase reviste din Bucureşti. De data aceasta se va ocupa de Petrarca şi de unele aspecte particulare ale primei ediţii tipărite, la începutul secolului al XVI-lea, de Pietro Bembo.

Gianmarco Cifaldi e un reputat specialist în problematici de sociologie aplicată, autor al unor lucrări vizând sisteme electorale, dreptul la viaţă privată, dar şi prostituţia juvenilă, rezilienţa ori aspecte particulare de criminologie, majoritatea fiind rezultate ale unor investigaţii de laborator în cadrul unor colective de el coordonate.

Aşadar, pe urmele unei incitante ziceri a lui Constantin Noica – Ce mai e în noi Egipt? – colocviul de astăzi în compania celor doi oaspeţi italieni şi-ar putea revendica interogaţia, mai mult decât actuală: Ce mai e în noi tradiţie? Literară, dar nu numai. Fiindcă, în condiţiile în care cetitul cărţilor traversează o criză acută, la noi ca şi pretutindeni, iar valorile clasice, cu Eminescu într-un regretabil prim-plan, întoarcerea spre tradiţie îmi pare un remediu salvator pentru o parte din „noile” maladii ce ne pândesc la fiecare pas.

La Departamentul de italienistică al Facultăţii de Litere, universitarii italieni vor susţine în faţa studenţilor două lecţii cu tematici specifice specialităţii lor.