Premierul Victor Ponta a explicat, ieri, la Palatul Victoria, în conferinţa de presă în care a prezentat „starea naţiunii”, respectiv situaţia datoriilor acumulate, banii din bugetul pe 2013 şi proiectele care vor putea fi duse la îndeplinire în următorii patru ani, că „în acest an vom cheltui mai mult decât producem” şi că, la sfârşitul anului, „fiecare dintre noi va fi mai dator cu 150 de euro”.
Însoţit de ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu, ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, şi ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, premierul a ţinut să clarifice încă de la început ce înseamnă datele pe care urma să le comunice: „Prezentăm situaţia bugetului, ceea ce orice cetăţean cunoaşte drept bani publici. (…) România va produce 140 de miliarde în 2013. Fiecare român va produce 7000 de euro. Efortul principal va avea ca scop întoarcerea la anul 2008. Datoria României – 51 de miliarde de euro din 1989. Guvernul are de rambursat în acest an 1,2 miliarde de euro din împrumutul de la FMI. În Uniunea Europeană, doar trei ţări au o datorie mai mică, ceea ce reprezintă un punct bun pentru noi. Avem 10,2 miliarde de euro de plătit pe salarii, 11, 1 miliarde de euro pe pensii – o sarcină dificilă, dar pe care ne-am asumat-o şi de care toţi ne vom folosi de ea când vom ajunge la pensie, 7,8 miliarde de euro pe investiţii şi 7,6 miliarde de euro pe bunuri şi servicii. Vom avea de plătit 2,5 miliarde de euro dobânzi, contribuţia României la Uniunea Europeană 1,4 milioane de euro, alte transferuri şi cheltuieli 2,9 miliarde de euro”. Un lucru bun menţionat de Victor Ponta este că în 2012 nu am mai accesat nici un ban de la FMI. Statul s-a împrumutat pe pieţele externe, dar cu costuri din ce în ce mai mici. „Măsurile din 2012 au efect în 2013 şi în anii care urmează. Ideea de reducere de cheltuieli are la bază un concept în care nu poţi de fiecare dată să tai de la cei de la bază, ci prima dată trebuie să tai de la vârf. Nu voi aproba din fondul de rezervă alocări pe primării, care în mod inevitabil duc la ideea că dăm mai mult la un partid”, a explicat premierul. Trecând la obiectivele pentru 2013-2016, şeful Executivului a menţionat că „ne propunem să respectăm angajamentele pe care le avem (nu este un scop în sine, ci o decizie politică pe care ne-o asumăm şi care aduce beneficii nu Guvernului), repararea inechităţilor. Anul 2013 nu prevede creşteri de salarii şi pensii. Alte obiective: reforma salarizării (…), reforma bugetului, reforma investiţiilor publice (se va face inventarierea tuturor proiectelor din 2007, se va lua decizia ce proiecte se închid, iar cele care sunt cu adevărat importante le vom prioritiza)”. Proiectul de buget pentru anul viitor a fost construit pe un PIB calculat la aproape 140 de miliarde de euro şi un curs valutar de 4,5 lei/euro, veniturile bugetului consolidat fiind estimate la 46 de miliarde de euro, iar cheltuielile totale la 49 de miliarde de euro. Din datele prezentate rezultă pentru acest an o ţintă de deficit bugetar de 2,15% din PIB. „Pe înţelesul fiecărei familii, în acest an vom cheltui din nou mai mult decât producem, cu trei miliarde de euro în plus. Asta înseamnă – şi vreau să spun românilor adevărul – că la sfârşitul anului 2013 fiecare dintre noi va fi mai dator cu 150 euro decât era la începutul anului”, a spus premierul Victor Ponta. Pentru anul trecut, PIB este indicat la 132,6 miliarde de euro. Guvernul arată astfel că PIB va fi readus la nivelul din 2008, dacă va exista „stabilitate, credibilitate şi consecvenţă”. Proiecţia bugetară este calculată în continuare pe un sistem fiscal bazat pe cota unică de impozitare, iar scenariul de bază luat în considerare pentru salariul minim este o creştere de la 700 lei la 800 lei. Guvernul şi-a fixat pentru anul viitor o ţintă prudentă de creştere economică de 1,8% din PIB, dar speră, într-o variantă optimistă, să atingă un avans economic de 2% din PIB, a anunţat ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea. Ca măsuri pentru reducerea cheltuielilor, Guvernul prezintă scăderea sumelor calculate pentru fiecare parlamentar, reducerea numărului de angajaţi guvernamentali, reforma „dură” a companiilor de stat şi a instituţiilor, instituirea unei reguli de a nu permite angajarea de noi cheltuieli fără aprobarea bugetelor, „oprirea finanţării de la bugetul de stat a proiectelor susţinute din fonduri europene” la alte instituţii publice, stoparea alocărilor pe criterii politice. Garda Financiară, Inspecţia Fiscală şi autorităţile de supraveghere vamală şi antifraudă vor fi regrupate într-o singură structură, care va iniţia acţiuni de control o dată la 3 ani pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi o dată la 5 pentru marii contribuabili, a anunţat ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu.
