Un joc perfid, unde interesul naţional e doar clamat / Dezinteres aproape total pentru pomicultură

0
197

Sesiunea de depunere a cererile de finanţare în cadrul submăsurii 4.1 „Investiţii în exploataţii pomicole” a debutat la 8 iulie 2015. Interesul fermierilor este aproape zero la acest capitol, până în prezent, în Dolj, nefiind înregistrată nici o solicitare, iar la nivel naţional, doar 2. Suma alocată, în acest an, pentru finanţarea pomiculturii este de peste 70 de milioane de euro. Din nefericire, mai sunt 3 săptămâni şi termenul de depunere a solicitărilor expiră.

Ministerul Agriculturii a deschis la data de 8 iulie 2015  Submăsura 4.1a – investiţii în exploataţii pomicole, prin care fermierii pot accesa fonduri europene nerambursabile în valoare totală, pentru acest an, de 75 de milioane de euro. Obiectivul acestei măsuri este să reabiliteze o suprafaţă de peste 35.000 ha de livezi, dintr-un total de 170.000 ha, aflate în degradare, conform MADR.

Despre potenţialul României, în general, şi al Doljului, în particular, în sectorul pomicol, se pot scrie adevărate tratate de specialitate. Arealul optim, generos pentru producţia de fructe ar fi trebuit să fie punct de plecare pentru noi investiţii pe acest segment. Din păcate, iniţiativele sunt aproape inexistente. Cele 76 de milioane de euro scoase la bătaie prin scheme de finanţare nu sunt dorite de investitori.

Finanţare pentru zeci de specii

Speciile de pomi fructiferi eligibile pentru sprijin prin subprogramul tematic pomicol sunt: pomi fructiferi: măr, păr, gutui, prun, cireş, vişin, cais, piersic, nectarin, nuc, migdal, alun, castan; arbuşti fructiferi: coacăz negru, coacăz roşu, coacăz alb, agris, zmeur de grădină, afin de cultură, mur de grădină, mur cu ghimpi sau fără, măceş, soc negru, trandafir pentru petale, lonicera caerulea, corn, cătină, Scorusul negru (aronia) şi căpşun.

Submăsura 4.1a – Investiţii în exploataţii pomicole are ca scop declarat creşterea competitivităţii, diversificarea producţiei, precum şi creşterea calităţii produselor obţinute şi îmbunătăţirea performanţei generale a exploataţiilor pomicole.

O statistică dezolantă

Potrivit ultimului Raport de activitate al Direcţiei pentru Agricultură Dolj, patrimoniul pomicol al judeţului este de 7.908 ha. Astfel, livezi pe rod avem pe 2.346 ha, livezi tinere neintrate pe rod pe 38 ha, pepiniere pomi sunt pe 10 ha şi livezile în declin ocupă 2.006 ha. Între 2011 şi 2014 au fost emise 19 autorizaţii de defrişare a pomilor fructiferi pe raza Doljului.

“Proprietarii au renunţat la plantaţiile îmbătrânite, devenite nerentabile şi coroborat cu suprafaţa de 2.006 ha de livezi în decline rezultă faptul că, reconversia plantaţiilor pomicole este o măsură de revigorare a patrimoniului pomicol extreme de necesară”, se arată în Raportul de activitate nr. 142/08.01.20154 al Direcţiei pentru Agricultură Dolj. Ce-i drept, în anul 2014 s-au emis 4 autorizaţii de defrişare pentru suprafaţa de 17,51 ha, suprafaţa fiind mult mai mică comparativ cu cea defrişată în anul 2013, de 138,78 ha.

Plantările, cu mult în urma defrişărilor

Analizând situaţia defrişărilor din ultimii 5 ani, constatăm că suprafaţa defrişată a fost de 286,16 ha. Cele mai mari tăieri au fost, în 2013, în localităţile Pleşoi, Predeşti, Vârvoru de Jos, Dobreşti. Atunci s-au defrişat peste 138 ha cu pomi fructiferi.

Ritmul plantărilor unor specii de pomi fructiferi a fost mult mai mic, comparativ cu cel al defrişărilor, fapt admis şi de specialiştii agricoli doljeni. Doar 236 ha în intervalul 2011-2014. În anul 2014 s-au eliberat 3 autorizaţii de plantare pentru suprafaţa de 24 ha, mai exact 1,2 ha cu prun şi 22,8 ha cu măr în localităţile Cetate şi Breasta. “La nivelul judeţului Dolj, din analiza situaţiei plantaţiilor pomicole pe baza criteriilor privind evoluţia suprafeţelor ocupate, rata de înfiinţare şi de defrişare a suprafeţelor pomicole, coroborat cu potenţialul de producţie, se constată nevoia realizării de investiţii pentru refacerea patrimoniului pomicol prin înfiinţarea de plantaţii noi şi reconversia celor existente, în scopul creşterii competitivităţii sectorului, protejării solului de eroziuni, alunecări de teren, etc.”, se mai arată în Raportul Direcţiei pentru Agricultură Dolj. Ca să vezi profunzime!

Caisele şi piersicile, cotate cel mai bine

Calcularea punctajului pentru un proiect de finanţare va avea în vedere şi specia pomilor fructiferi, cel mai bine punctate fiind speciile piersic, nectarin, cais (10 puncte), arbuşti (8 puncte), cireş (6 puncte), măr (4 puncte).

Punctajul se va acorda proporţional în situaţia când specia prioritară este majoritară din punct de vedere al dimensiunii economice în total dimensiune economica a plantaţiilor pomicole propuse prin proiect. Totodată, punctajul va fi stabilit şi în funcţie de sistemul de cultură: superintensiv şi/sau spaţii protejate (15 puncte), intensiv (10 puncte), ecologic (7 puncte).

Nimeni nu atacă nodul gordian

Sprijinului nerambursabil acordat prin „Submăsura 4.1a – „Investiţii în exploataţii pomicole” poate privi achiziţii simple şi investiţii care duc la un lanţ alimentar integrat. Actele de solicitare pot fi depuse on-line. Cu alte cuvinte, potenţialii investitori au totul pe tavă, numai iniţiativă constructivă să probeze.

Realitatea este că, în pofida acestor avantaje, aproape nimeni nu se grăbeşte să acceseze fondurile. Termenul-limită de depunere pentru sesiunile de cereri de proiecte aferente submăsurii 4.1a este 30 octombrie 2015. Or, în Dolj, Oficiul Judeţean  pentru Finanțarea Investițiilor Rurale nu a înregistrat, până în prezent, nici o cerere în aceste sens. Mai grav este că şi la nivel naţional situaţia este descumpănitoare. Doar 2 cereri de finanţare au fost primite, cu o valoare totală de 1,587 milioane de euro.

Oare nimeni nu înţelege că e uşor, poate, să creezi o fermă pomicolă, dar cui vinzi producţia, încât să nu intri în faliment!? Cine e atât de puternic economic ca să obţină un preţ rezonabil din partea producătorilor de sucuri sau dulceţuri? Livrare la export e un vis prea măreţ. Şi iată cum rămânem cu gustul amar al unei ironii perfide: noi vă oferim fonduri nerambursabile, dar mediul concurenţial este autonom şi se reglează pe baza cererii şi ofertei! Rezistă cine poate, dar nu autohton!

Prin PNDR 2014-2020, România are alocată o sumă totală de 9,363 miliarde de euro. Din aceasta, 8,015 miliarde de euro sunt fondurile europene atribuite României şi 1,347 miliarde de euro însumează contribuţia naţională.

Submăsurii 4.1a îi este alocată, în intervalul 2014-2020, suma de 282.344.256 de euro. Pentru 2015, valoarea este de 70.586.064 de euro, reprezentând contribuţia Guvernului României şi pe cea a  Uniunii Europene, din care suma de 5.000.000 de euro este alocată pentru obţinerea de material de înmulţire şi plantare fructifer.