Dr. Valentin Cîrlig: 50 de ani de activitate dirijorală

0
79

Concert coral de muzică sacră, astă-seară, la Filarmonica „Oltenia”

Dacă în 2010 motive financiare nu i-ar fi împiedicat susţinerea activităţii, Corala Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova ar fi împlinit, în această lună, 40 de ani de existenţă. Ar fi continuat să reprezinte un fenomen extraordinar şi unic, căci a fost şi a rămas singura corală de studenţi medicinişti din ţară.

Numele ei e sinonim însă şi astăzi cu cel al dr. Valentin Cîrlig, care, pe lângă profesia medicală şi academică, a desfăşurat o susţinută activitate de dirijor amator. În 1972 a avut iniţiativa înfiinţării acestei corale, care a dus faima talentului muzical al mediciniştilor craioveni nu doar în ţară, ci şi în străinătate, mai ales în perioada unui regim în care rar răzbăteau peste hotare talentele artistice ale studenţilor, indiferent de activitatea pe care o desfăşurau extra-curricular.

Cei 50 de ani de activitate dirijorală ai prof. univ. dr. Valentin Cîrlig sunt sărbătoriţi printr-un concert coral de muzică sacră susţinut, astă-seară, de la ora 19.00, de Corala Academică a Filarmonicii „Oltenia”. „Şi bucurie, şi tristeţe” îşi află locul în sufletul maestrului, după cum mărturiseşte, la acest moment aniversar… Programul concertului include creaţii de J.S. Bach, J. Haydn, S. Rahmaninov, P.I. Ceaikovski, N. Rimski-Korsakov ş.a., dar şi lucrări din repertoriul românesc (Gavriil Musicescu, Nicolae Lungu, Dumitru Georgescu-Kiriac, Mihail Bârcă, Alexandru Racu), cărora li se alătură o compoziţie a dirijorului Valentin Cîrlig. Preţul unui bilet este 10 lei (5 lei pentru elevi, studenţi, pensionari).

„Am privit la modul foarte serios, de la bun început, lucrurile…”

–       Existenţa unei corale pe lângă o Facultate de Medicină este un fapt mai puţin obişnuit… Am putea-o vedea mai degrabă în cadrul unei Facultăţi de Teologie! Căci îţi vine cu greu a crede că mediciniştii au talent muzical şi, mai mult, au atâta pasiune încât ani de-a rândul să participe la repetiţii, să susţină concerte în ţară şi în străinătate, ba, mai mult, să obţină trofee la concursuri. Cum de a avut atât succes şi trăinicie ideea dvs. din 1972, de a înfiinţa corala Facultăţii de Medicină din Craiova?

–       În 1972 mi-am început activitatea ca asistent la Facultatea de Medicină din Craiova, care se înfiinţase în 1970, deci în momentul acela existau trei ani de studii. Şi fiindcă eu mai avusesem activitate dirijorală şi mai-nainte, ajuns aici am considerat că este normal să încerc să înjgheb un cor alcătuit din studenţi ai Facultăţii de Medicină. Şi atunci am procedat la efectuarea unei selecţii, dacă nu e prea pretenţios cuvântul, vizând în primul rând anii I şi al II-lea şi mai puţin anul al III-lea. Am găsit aproape 80 de studenţi din rândul acestora şi am început repetiţiile. Ne întâlneam de două ori pe săptămână, după ora 8.00 seara, fiindcă n-aveam altă variantă, trebuia respectat programul de şcoală. Vremea a trecut, în timp s-au ivit obligaţii morale, să zic aşa, de participare pe de o parte la festivaluri şi concursuri pe linie studenţească – noi reprezentam atunci centrul universitar Craiova, pe de altă parte concursuri care vizau judeţele şi atunci reprezentam Doljul. Anii au trecut unul după altul… Cred că faptul că ne-am aflat împreună, eu şi studenţii, a dus la eliminarea oricărui factor care să ne organizeze, ne-am organizat singuri.

–       Povestit de dvs., totul pare firesc şi fără nici un fel de obstacol întâmpinat în aceşti ani. A fost atât de simplu să ţineţi în viaţă acest cor?

–       Ştiţi, neaşteptat, lucrul acesta a fost totuşi cu putinţă, fiindcă, deşi, din păcate, educaţia muzicală în şcoală – acolo unde ea ar trebui să înceapă la modul solid – este aşa cum este, s-au găsit, cum spuneam, suficienţi studenţi care să accepte ideea. Noi am privit la modul foarte serios, de la bun început, lucrurile, mă refer inclusiv la repertoriu. Apoi, s-au ivit ocaziile menţionate, care au constituit de fiecare dată un stimul pentru noi. Mai apoi, începând din 1982, când am aniversat zece ani, am primit din partea Uniunii Compozitorilor din România o adresă, să-i spun, în care se menţiona că ne va patrona corul. Iniţial am crezut că e o treabă formală, însă până la urmă patronajul acesta s-a concretizat cum nu se poate mai bine, adică Uniunea Compozitorilor ne-a organizat în fiecare an un concert la Ateneul Român. Am fost singurul cor de amatori care, ani buni, a cântat la Ateneul Român. Avem un fel de stagiune…

„M-am gândit la o profesie care să îmi asigure pâinea, muzica a rămas pe planul al doilea”

–       Aţi urmat studii muzicale, alături de cele liceale, beneficiind de îndrumarea dirijorilor, compozitorilor şi profesorilor Mihail Bârcă, Constantin Baciu şi Ioan Alexandrescu. În Bănie aţi frecventat cursuri de pian şi vioară, la Şcoala Populară de Artă, unde aţi fost coleg cu maestrul Alexandru Racu. De asemenea, aţi avut preocupări componistice în domeniul muzicii corale, fiind distins cu o diplomă specială de Uniunea Compozitorilor din România. Cu toate acestea, n-aţi ales o carieră ca muzician, ci Medicina. Care au fost motivele, ce a decis în favoarea celei din urmă?

–       Eu sunt din Basarabia şi am venit de-acolo în condiţii absolut neconvenabile, aşa cum se întâmplă în timpul războiului. În mod permanent s-a pus problema supravieţuirii în ceea ce priveşte ziua de azi şi de mâine… Pentru motivul acesta eu am început un soi de educaţie muzicală mult mai târziu decât poate ar fi trebuit. Şi atunci m-am gândit la o profesie care să îmi asigure pâinea şi muzica a rămas pe undeva pe planul al doilea, dar fără ca planul al doilea acesta să fie foarte îndepărtat de profesia în sine. Am beneficiat, într-adevăr – şi nu numai eu, generaţia mea, ci şi generaţii dinainte şi după – în perioada aceea, la Şcoala de Artă, de îndrumarea numelor pe care le-aţi menţionat. Erau muzicieni cu o pregătire absolut solidă. Mihai Bârcă terminase Conservatorul la Moscova, Constantin Baciu – Schola Cantorum la Paris, Ioan Alexandrescu era un reputat organizator, între altele. Erau, vreau să spun, nişte oameni de muzică de la care chiar dacă nu voiai tot trebuia să înveţi ceva. Foarte mulţi dintre cei care au învăţat atunci la Şcoala Populară de Artă au făcut cu mult succes, ulterior, profesie în muzică.

–       Dacă altele ar fi fost condiţiile de început, aţi fi ales acelaşi drum?

–       Mi-e greu să spun acum… Dar probabil că tot aşa aş fi făcut, fiindcă am mai avut în cap o idee, care nu ştiu cât de sănătoasă este… Eu zic că muzica trebuie să o faci fără obligaţii, ci să o faci… pur şi simplu! Adică să nu îţi câştigi existenţa din muzică. Zic… Poate greşesc, dar aşa am gândit eu.

„Am rezistat ani de-a rândul scoţând, fiecare dintre noi, bani din buzunar”

–       Din păcate, în 2010, obstacole financiare au făcut ca această singură corală de studenţi medicinişti din ţară să îşi înceteze activitatea. Care este situaţia: v-aţi mai întâlnit până în prezent pentru a cânta, aţi renunţat definitiv sau căutaţi soluţii pentru a continua acest fenomen extraordinar?

–       A fost un moment aproape aş zice trist acel an în care, vrând-nevrând, a trebuit să ne luăm la revedere. Problemele de ordin material – lucru poate banal la prima vedere, dar obligatoriu altfel în existenţa fie şi a unui cor de amatori – ne-au determinat să încetăm activitatea. Fiindcă nu poţi să faci repetiţii fără să ştii că o să finalizezi în vreun fel activitatea asta. Ori a finaliza înseamnă să te duci undeva, să fii cazat, iar lucrurile astea costă mult. Ideea de sponsor la noi nu a mers, fiindcă e vorba realmente de sume mari. Am rezistat ani de-a rândul scoţând, fiecare dintre noi, bani din buzunar. Câteodată am mai avut câte un sprijin de ici, de colo. Dar în momentul în care viaţa s-a scumpit, aşa cum ştim, ne-am dat seama că buzunarele noastre nu mai suportă pretinsele cheltuieli şi atunci, cum spuneam, cu părere de rău, dar prieteneşte, ne-am luat la revedere. Altfel, ne mai întâlnim, ne aducem aminte…  Însă o activitate în sine n-aş mai putea spune că există de-atunci, din 2010.

În programul concertului – piese cântate, de-a lungul timpului, de corala mediciniştilor

–       Împlinirea a 50 de ani de activitate dirijorală şi a 40 de ani de la înfiinţarea coralei mediciniştilor craioveni va fi marcată printr-un concert de muzică sacră, pe care îl veţi susţine alături de Corala Academică a Filarmonicii „Oltenia” şi în care se vor interpreta şi creaţii ale dvs. Ce sentimente vă încearcă?

–       Ce pot să spun… Şi bucurie, şi tristeţe, într-un fel. A fost o iniţiativă foarte frumoasă, aş putea să spun, a Filarmonicii „Oltenia”, care m-a şi surprins. Dat fiind că acest cor al nostru nu mai există (exact în această lună octombrie am fi împlinit 40 de ani!), am încercat – şi am reuşit, până la urmă – ca în programul de concert pe care o să-l susţină Corala Academică a Filarmonicii „Oltenia” să fie incluse exclusiv piese corale pe care le-a cântat, de-a lungul timpului, corala Facultăţii de Medicină. Am avut această… opinie şi ea a fost respectată.

–       V-aţi gândit, totuşi, la o reuniune a mediciniştilor pentru acest moment special, la posibilitatea de a susţine acest concert aniversar chiar împreună cu corala dvs.?

–       Reuniunea va fi, dar post-concert! Era greu să omogenizezi corişti ai Medicinii de diferite generaţii, unii ştiau unele piese, alţii, altele, mulţi dintre ei nici nu mai stau în Craiova, sunt oameni de-acum în toată firea, răspândiţi prin toată ţara, cu responsabilităţi… Deci, ar fi fost greu să-i strângi şi să faci un program comun. Ideea a existat, bineînţeles. O să fie un mic eşantion al coralei printre coriştii Filarmonicii şi măcar în felul acesta corala o să fie cumva prezentă şi pe scenă, pentru că în sală bănuiesc că vor veni mulţi din foştii membri.

„Mereu se cheltuiesc bani pentru cine ştie ce, dar când e vorba de cultură…”

–       Omul sfinţeşte locul se spune, iar această zicală se adevereşte, încă o dată, în ceea ce vă priveşte! La final, transmiteţi, vă rog, un gând pentru tinerii mediciniştii craioveni, care au avut ori nu bucuria de a vă cunoaşte, dar şi pentru muzicienii cu care, de asemenea, aţi avut până acum, sau poate nu încă, plăcerea să împărtăşiţi pasiunea pentru artă.

–       Mediciniştilor ce le pot spune… Dacă nu mai există ceva organizat la noi, la Universitatea de Medicină şi Farmacie, măcar gândul că un medic trebuie să se îndrepte spre diverse ramuri ale artei – şi eu aş pune muzica pe primul plan – să nu-i părăsească. De profesie să-şi vadă aşa cum se cuvine. Muzicienilor… Eu rămân consecvent noţiunii de amator… Amatorismul nu înseamnă însă treabă făcută de mântuială, dar nu mă pot include în rândul muzicienilor. Numai gânduri bune şi succese le transmit. Şi poate se va mai modifica ceva în atmosfera în care se desfăşoară activitatea culturală, în general. Fiindcă mereu ne lovim de elementul care a dus la întreruperea activităţii coralei noastre – aspectele materiale. Aici poate ar trebui să se găsească realmente soluţii. Mereu se cheltuiesc bani pentru cine ştie ce, dar când e vorba de cultură se alocă 0,3 din PIB. Vorba lui Pleşu: „Nimic, virgulă ceva”. Ori în felul acesta nu ştiu ce soartă o să aibă, repet, cultura, în general, şi muzica…

 

Valentin Cîrlig s-a născut la 16 iunie 1938, în comuna Nisporeni, judeţul Lăpuşna, din Basarabia, iar în 1961 a absolvit Facultatea de Medicină din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti. Este doctor în Medicină, profesor universitar consultant şi conducător de doctorat în cadrul Departamentului de Farmacologie al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova.

Sub coordonarea sa, Corala Facultăţii de Medicină a desfăşurat o activitate permanentă, participând la diverse festivaluri şi concursuri naţionale şi obţinând, de fiecare dată, rezultate notabile: titlul de laureat la mai multe ediţii ale Festivalului Naţional de Artă Studenţească, trofeul Concursurilor „D. G. Kiriac”, „I. Vidu”, „C. Porumbescu”, „I. Velceanu”. Corala a susţinut concerte în toate centrele universitare ale ţării şi s-a afirmat şi cu prilejul unor turnee întreprinse în străinătate: Iugoslavia, Cehoslovacia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia.

În 1985, la iniţiativa Universităţii din Leipzig, Corala Facultăţii de Medicină din Craiova a avut onoarea de a participa la concertul susţinut la Neues Gewandhaus, în cadrul căruia s-a celebrat tricentenarul naşterii lui J. S. Bach şi G. Fr. Händel. În 1982, la aniversarea a zece ani de activitate, Corala a beneficiat de înaltul patronaj al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, sub egida căreia a fost acceptată să concerteze anual pe scena Ateneului Român.

Maestrul Valentin Cîrlig a continuat să dirijeze cu cinste corala mediciniştilor şi după 1998, când a fost înfiinţată Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova. Dar acest lucru s-a întâmplat doar până în 2010… Cât priveşte repertoriul coralei, acesta include lucrări ale compozitorilor români – clasici şi contemporani, precum şi literatură corală universală, din diverse perioade de creaţie.

Membrii coralei au fost selectaţi din rândul studenţilor cu bune rezultate profesionale. Aşa se explică de ce mai bine de 100 de cadre didactice ale Universităţii de Medicină şi Farmacie din Craiova, de la preparatori la profesori universitari, au cântat în acest cor.

Printre cei care îşi poartă cu drag statutul de membru al Coralei UMF Craiova se numără prof. univ. dr. Ion Georgescu – reputat chirurg, prof. univ. dr. Gabriel Găman, dr. Constantin Ecobici – fost director al Direcţiei Publice de Sănătate Dolj, conf. univ. dr. Viorela Enăchescu, conf. univ. dr. Andrei Tica – medic primar ginecolog, dr. Claudiu Stamatescu – fostul medic al echipei de fotbal Universitatea Craiova, dr. Maria Moţa – cunoscut diabetolog, prof. univ. dr. Dan Anuşca.

Profesionalismul şi dăruirea maestrului, dar şi repertoriul abordat în cadrul coralei i-au atras însă, de-a lungul timpului, şi pe studenţii altor facultăţi: Ionuţ Ilicevici – fostul chitarist al trupei „Redivivus”, actualmente al trupei „Magazinul de Muzică”, Andreea Păduraru – cunoscut regizor de film din Bucureşti, ing. Dan Stoica, preot Viorel Dica şi mulţi alţii.