Veghe hidrologică, dar nu numai, în Dolj şi în ţară!

0
136

Ştirea care a deţinut „capul de afiş” al zilei de ieri a fost, de departe, conformarea îndelung aşteptată a preşedintelui Klaus Iohannis unei decizii a Curţii Constituţionale, privind eliberarea din funcţie a procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi. Comentariile au fost de toate felurile, toate calibrele, dar, cu siguranţă, în exces, indiferent de tabăra sau câmpul politic din care au venit. Şi asta în condiţiile în care ţara are nu puţine judeţe afectate de ploile torenţiale din ultimele zile care au provocat considerabile pagube materiale. Codul portocaliu pentru 18 judeţe, printre care şi Doljul, este prelungit până astăzi. Care era situaţia, ieri, în judeţul Dolj, din acest punct de vedere? Colonelul Florea Constantin, inspectorul-şef al ISU Oltenia – Dolj, ne-a asigurat că toate cursurile inferioare de apă, de pe raza judeţului, erau în matca lor normală. Dunărea – pe o lungime de 150 de kilometri, Jiul, Amaradia, Tesluiul, Desnăţuiul, Raznicul aveau debitele sensibil mărite, în urma precipitaţiilor căzute, fără a se înregistra însă depăşiri ale cotelor de atenţie. Amenajările piscicole de la Caraula, Cornu şi Fântânele au fost preventiv golite, pentru a se crea spaţii disponibile preluării debitelor râurilor inferioare care le alimentează. Hidrologii au emis cod portocaliu de inundaţii, pe râurile din judeţele Mehedinţi şi Dolj, aşa că veghea hidrologică este permanentă şi situaţia sub control. Asta era situaţia ieri. Perturbată, în schimb, rămâne recoltarea grâului, pe suprafeţele care sunt în aşteptarea combinelor, şi se înregistrează deja pierderi consistente de recoltă. Atât cantitativ, cât şi calitativ. Într-un asemenea context, ministrul de Interne, Carmen Dan, a atras atenţia prefecţilor judeţelor vizate de codul portocaliu pentru a fi pregătiţi să intervină energic în zonele cu risc de inundaţii, de care, deocamdată, suntem feriţi. Avem, cu siguranţă, o vară năbădăioasă. Cu multe evenimente încărcate, pe multiple planuri. Cu importanţa lor aparte. Bunăoară, preşedintele Klaus Iohannis va participa peste câteva zile la summitul anual al NATO, care se anunţă deja de o intensitate aparte, prin prezenţa preşedintelui american, Donald Trump, în relaţii reci, după G8, cu premierul canadian, Justin Trudeau, dar şi cu Angela Merkel şi Emmanuel Macron, pe fondul barierelor vamale, instituite în politicile comerciale. Se vorbeşte de o redesenare a lumii în care trăim, întrucât liderul de la Casa Albă preferă un mai vechi unilateralism, bazat pe raporturi de forţă, în care prima putere economică şi militară vrea să câştige. Se merge mai departe şi, în discuţia analiştilor, nu se evită ipoteza destructurării sistematice a lumii de ieri, preşedintele american lăsând impresia unui respect aparte pentru Vladimir Putin, în comparaţie cu cel faţă de Angela Merkel şi Emmanuel Macron. Ceea ce ar fi un şoc pentru europeni. Se prefigurează, aşadar, momente de mare tensiune şi incertitudine în cadrul reuniunilor de la Bruxelles şi Helsinki. Mai mult ca niciodată, Europa trebuie să probeze coeziune minimală, înţelepciune, strategie colectivă în a rămâne unită şi a-şi construi propria istorie. În faţa unui asemenea spectru de griji imense. la care este conectat faptul că preşedintele Klaus Iohannis nu a făcut el însuşi comunicatul de ieri, referitor la demiterea procurorului-şef al DNA, rămâne o chestiune secundară. Aproape insignifiantă.