La o problemă cu implicaţii importante în ecuaţia siguranţei cetăţenilor, reuniunea de ieri, din incinta Filarmonicii „Oltenia” a debutat sub cele mai slabe auspicii. Anunţată tardiv, cu emailuri trimise de autorităţile locale implicate la data de 8 iunie a.c., în care orice punct de vedere era aşteptat până cel târziu 7 iunie a.c.; cu o delegaţie bulgară, ce abia la ora 12.00 confirma, telefonic, că se afla la Bechet şi cumpăra rovinieta; deşi dezbaterea era programată să înceapă la aceeaşi oră; toate acestea au făcut ca întâlnirea să reprezinte un motiv de nemulţumire, pentru participanţii, şi aşa puţini.
Ieri, la Filarmonica „Oltenia” a fost programată, începând cu ora 12.00, o dezbatere publică cu privire la impactul ce-l poate avea construirea unui depozit de materiale radioactive la Kozlodui. Participanţii nu au fost pe măsura aşteptărilor organizatorilor. Cel puţin numeric. Nu s-a conformat orei de deschidere a lucrărilor nici delegaţia bulgară. Aceasta a avut o întârziere de o oră şi jumătate. Telefonic, la ora 12.00, confirma părţii române, că se afla la Bechet.
Ar fi fost nevoie de o mai atentă pregătire a momentului
„Suntem, aici, ca urmare a unui anunţ pe care l-am primit pe email, de la Departamentul de Chimie al Facultăţii de Ştiinţe, din partea Agenţiei de Mediu din Craiova. Doream lămuriri suplimentare pentru că, din comunicat, nu am înţeles cine sunt organizatorii. Conform descrierii de proiect, iniţial, acest depozit trebuia să aibă termen de punere în funcţiune anul 2015. Am cerut aceste lămuriri şi am fost trimişi la Ministerul Mediului. Am cerut lămuriri şi populaţiei din Bulgaria, pentru că foarte mulţi s-au opus proiectului. Este un proiect care nu a fost dezbătut public, exceptând pe cea de anul trecut şi dezbaterea iniţială de la Bechet, din anul 2011. Aşa cum se vede în sală, nu ştiu cât de mulţi au fost informaţi. Este o scrisoare netradusă în limba română pe site-ul Ministerului Mediului şi, din acest comunicat, nu reiese baza legală a dezbaterii. Din părerea experţilor pe acest domeniu, este un proiect non-ingineresc. Pentru că nu poţi să pui 35 de mii de tone de deşeuri pe un teren instabil, aluvionar, la 4 km de Dunăre. Mai mult, este un depozit făcut din beton, aşa cum ni se spune în descrierea tehnică. Am văzut că, la Cernobâl, după numai 30 de ani, sarcofagul a crăpat. Ne întrebăm cum ar putea să reziste un astfel de depozit 300 de ani, cât se presupune că ar trebui să reziste acesta de la Kozlodui. Ar trebui să ştim şi noi care sunt experţii din partea română, invitaţi special pentru o astfel de dezbatere, pentru că, altfel, avem de a face un public neavizat”, a ţinut să precizeze, Dr. ing. Adi-Maria Luminiţa Simoiu – cadru universitar şi expert al ONU în arme chimice.
Poziţia Craiovei este fermă: NU construirii depozitului de la Kozlodui!
„Bine aţi venit în Craiova pentru cei care sunteţi din Bulgaria şi reprezenţi ONG-urile din Bulgaria. Îmi pare rău că nu avem şi reprezentanţii ministerului de resort din Bulgaria şi, din punctul meu de vedere, această dezbatere publică nu poate fi omologată, atâta timp cât ei nu sunt aici. Aş vrea să vă spun că, în cursul anului trecut, Primăria Craiova a comandat un sondaj de opinie în rândul populaţiei Craiovei. Marja de eroare este 3%, metoda de cercetare este anchetă de opinie pe bază de chestionar administrat. Printre întrebările pe care le-am pus au fost şi referitoare la construirea unui depozit de materiale radioactive în zona Kozlodui. Prin întrebare este dacă ei, craiovenii, au auzit de intenţia guvernului bulgar, în acest sens. Răspunsuruile au fost că: 67,7% dintre craioveni au auzit, 30, 2% că răspuns „Nu” şi 2,1% „nu ştiu”. A doua întrebare a fost: sunteţi de acord cu aceste construcţii, la mai puţin de 200 km de Craiova? Răspunsul a fost „Nu” – 88%, „Da” – 5,9%, „Nu ştiu” – 6,1%. A treia întrebare a fost: sunteţi informat asupra riscurilor unui accident nuclear? „Da”, au răspuns 58,6%, „Nu” – 34,7%, „Nu ştiu” 6,7%. A patra întrebare: Consideraţi că municipalitatea ar trebui să ceară interzicerea cosntruirii unui depozit de deşeuri radioactive? „Da” – 84,2%; „Nu” – 8%, „Nu ştiu” 7%. Ca urmare a acestui sondaj de opinie, poziţia oficială a municipalităţii craiovene este că ne opunem ca acest depozit de deşeuri radioactive să fie construit la o distanţă atât de mică de Craiova”, a precizat Lia Olguţa Vasilescu, primarul municipiului Craiova.
Nu suntem pregătiţi în caz de accident nuclear
Edilul Craiovei a mai arătat că, pe parcursul anului trecut, sub egida Instituţiei Prefectului am avut loc întâlniri cu instituţiile abilitate să răspundă în cazul unui accident nuclear. Şi, concluzia a fost foarte clară: nu suntem pregătiţi să facem faţă unei astfel de provocării. Nici ISU, nici spitalele nu numai din Craiova, dar nici cele din judeţul Dolj. „Este motivul pentru care Primăria Craiova se opune categoric construirii acestui depozit. Am consultat un avocat specializat pe drept internaţional în problema mediului şi am stabilit să ne luăm toate măsurile necesare pentru a ne opune acestei construcţii. La ora actuală căutăm doar modalitatea legală de a plăti acest avocat, deoarece legea română prevede că, dacă există un serviciu juridic în cadrul instituţiilor publice, nu putem plăti serviciile avocatului. Dar suntem convinşi că vom ajunge la o madalitate de a plăti acest avocat. Am aşteptat să fie parcurse toate procedurile. Dar, observăm că, partea bulgară nici de această dată nu este prezentă. Deci, nu ştim dacă această dezbatere publică poate să fie validată. Şi concluzia foarte clară şi categorică este că ne opunem ca acest depozit să fie construit”, a mai spus Lia Olguţa Vasilescu.
Cine va ţine cont de observaţiile noastre?
„Toate observaţiile noastre, din punct de vedere tehnic, vor fi preluate ca şi condiţii pentru proiectarea şi construirea obiectivului. Fiecare stat este suveran, deci poate să-şi desfăşoare activităţile dorite pe teritoriul său, dar fără a afecta ţările vecine. Informarea, din punctul nostru de vedere, putem spune că îşi atinge efectul, dacă la această dezbatere publică cetăţenii noştri sunt informaţi cu realitatea proiectului şi nu cu variante, care ar putea deforma realitatea sau ar putea duce la situaţii nedorite, în sensul să creeze panică. Pentru că, până la urmă, toate activităţile nucleare sunt urmărite de Comisia de la Viena şi nicio ţară nu desfăşoară activităţi nucleare după bunul plac, ci doar după aprobări prealabile internaţionale. Ceea ce este foarte bine să punctăm la această dezbatere este că cetăţenii să pună toate întrebările pe care le consideră necesare pentru clarificări. Numai prin intermediul dezbaterii putem avea acest dialog concret. Anterior, a fost o serie de probleme ridicate. Pentru că este vorba de 23 de localităţi, marea lor majoritate din mediul rural. Avem o dezvoltare pe agricultură ecologică şi cu atât mai mult ne interesează să avem un impact pozitiv. Ministerului Mediului are, azi, un reprezentat, aici, prin directorul Compartimentului Evaluare Impact. Suntem în faza de înregistrare impact de observaţii. Atât observaţii tehnice, pertinente, cât şi informaţii poate mai puţin tehnice, ce sunt transmise mai departe.
În cazul în care nu obţinem răspunsuri pe loc de la partea bulgară, aceasta este obligată să răspundă în scris. Şi, în momentul în care se ţine cont de absolut toate observaţiile făcute, pentru că este o procedură transfrontalieră, condusă de ministerele celor ţări, după clarificare tuturor aspectelor şi condiţionărilor construcţiei şi exploatării în condiţii de siguranţă maximă, abia după aceea este posibil ca acest proiect să-şi urmeze calea autorizaţie de construire”, a specificat Monica Mateescu, director executiv al Agenţiei pentru Protecţia Mediului Dolj.
