*** În cadrul Conferinţei Naţionale #ROMÂNIA, PUTERE VERDE#
În fiecare an între 15 martie – 15 aprilie serbăm “Luna Pădurii”, un eveniment ce are ca scop evidenţierea rolului pădurii în menţinerea echilibrului în natură şi sensibilizarea publicului şi a factorilor decizionali cu privire la importanţa pădurilor şi a rolului lor esenţial în menţinerea echilibrului ecologic la nivel global. Cotidianul regional Cuvântul Libertăţii, în parteneriat cu Asociaţia “Viitor pentru Oltenia”, a organizat vineri, 8 aprilie, Conferinţa Naţională “România, putere verde”. Evenimentul a fost împărţit în trei secţiuni. Deschiderea oficială, tema împăduririlor şi dezbaterea despre “Green Deal şi securitatea energetică”, a avut loc la Consiliul Judeţean Dolj, iar cea de-a treia secţiune, în cadrul căreia s-a discutat despre “Colectarea selectivă a deşeurilor : de la nepăsare la implicare”, s-a desfăşurat începând cu ora 16.00, la Biblioteca Judeţeană Alexandru şi Aristia Aman din Craiova. Conferinţa s-a încheiat cu plantarea a trei puieţi de mesteacăn în curtea interioară a Muzeului Cărţii şi Exilului Românesc. Au participat reprezentanţi ai Guvernului, europarlamentari, parlamentari de Dolj, directorii instituţiilor deconcentrate, mediul de afaceri, furnizori şi consumatori de energie, consilieri locali şi judeţeni, mediul academic, jurnalişti.
Prin conferinţa de la Craiova, organizatorii au dorit să tragă un nou semnal de alarmă asupra extinderii fenomenului deşertificării zonei de sud a Olteniei. Specialiştii din ţara noastră au tot adus în atenţie fenomenul, iar deşertul din sudul ţării avansează îngrijorător. Experţii estimează că fenomenul deşertificării va afecta anual circa 1.000 ha. Ce se poate face? Una dintre principalele metode de combatere eficientă a fenomenului de deşertificare este împădurirea, mai ales acolo unde solul nu este favorabil practicării agriculturii. Dar nu e suficient doar să plantăm, trebuie să şi protejăm pădurea.
“Numai în ultimele luni, a fost obţinută finanţare europeană pentru două proiecte menite să contribuie la protejarea biodiversităţii din ariile protejate ale Doljului, în valoare de peste 16 milioane de lei. La capitolul managementul deşeurilor, judeţul Dolj este printre puţinele judeţe care implementează un masterplan de deşeuri cu fonduri europene. La începutul acestei luni am mai bifat un obiectiv din acest mega-proiect prin punerea în funcțiunea a stației de sortare de la Mofleni” : Cosmin Vasile, preşedintele CJ Dolj
În 2020, Administraţia Prezidenţială a lansat programul de împădurire “O pădure cât o ţară”, prin care s-au plantat, la nivel naţional, peste 50 de milioane de puieţi, iar anul trecut, preşedintele României, Klaus Iohannis, alături de actual premier al României, Nicolae Ciucă, au fost prezenţi la Dăbuleni unde au plantat pomi alături de voluntari. Pădurile din România nu deţin doar un rol de stabilitate ecologică, ci trebuie privite mai ales din perspectiva extinsă a conceptului dezvoltării durabile, conectate cu securitatea naţională şi europeană. Pentru întreaga Uniune Europeană, fondul forestier reprezintă o resursă naturală strategică. Apărarea fondului forestier naţional şi european trebuie să devină o componentă de bază a sectorului apărării naţionale şi europene.
“Trebuie să privim şi din prisma dezvoltării durabile, dar şi din perspectiva unor oportunităţi care s-au creat în ultima perioadă. Trebuie să ne gândim cum vom fi în viitor autonomi din punct de vedere energetic, iar pe de altă parte, cum avem grijă de mediu. Dacă ne referim la păduri, sigur că vorbim despre o resursă regenerabilă de care trebuie să avem grijă şi să ne gândim la generaţiile viitoare. Dar, totodată, trebuie să o exploatăm eficient. Direcţiile Silvice continuă campania de împădurire şi în acest an. Se vor planta peste 19 milioane de puieţi. Avem un program nou, un PNNR, unde am prevăzut alocarea unei sume de 3,9 mld de euro, pe trei componente important : managementul apelor, unde am prevăzut 2 mld de euro, componnenta de păduri şi biodiversitate şi componenta de deşeuri” : Alin Seserman, secretar de stat, Ministeril Mediului Apelor şi Pădurilor.
Doljul, cea mai expusă zonă din România la fenomenul deşertificării
Pentru anul 2022, programul de împădurire al Direcţiei Silvice Dolj este de 354 ha. Prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) România va primi 1,37 miliarde de euro. Vorbim despre capitolul „Împăduriri şi protejarea diversității”, care presuspune plantarea a 45.000 de hectare de pădure şi 2.900 habitate de pajişti reconstruite ecologic.
“PNRR-ul aprobat alocă domeniului Păduri şi protecţia biodiversităţii un buget de 1.173 miliarde euro, repartizat pe şase Reforme şi Investiţii majore. Ţintele sunt absolut încurajatoare: 25.000 hectare ar urma să fie împădurite până la finele anului 2023 şi până la 56.700 hectare până la sfârşitul programului, în 2026. Iar cu ajutorul comisiei înfiinţate la nivelul Prefecturii, am reuşit să identificăm anul trecut 4000 de hectare de teren în judeţul Dolj, pretabil pentru împăduriri” : Nicuşor Roşca, subprefectul judeţului Dolj.
Întrucât fenomenul schimbărilor climatice a fost amplificat de tăierea pădurilor şi a perdelelor forestiere cea mai expusă zonă din România la fenomenul deşertificării este judeţul Dolj.
“Deşertificarea este o realitate, în fiecare an România pierde cca 1.000 de ha. Doljul are un grad de împădurire de circa trei ori mai mic decât media naţională, iar miile de hectare de dune de nisip “înghit” în fiecare zi terenurile fertile. Lipsa precipitaţiilor şi creşterea accelerată a temperaturilor a condus la aridizarea terenurilor agricole, realitate dublată de incidenţa ridicată a alunecărilor de teren, precum şi de exploatarea iraţională a resursei de sol. Au fost realizate cele mai multe lucrări de reconstrucţie ecologică forestieră pe terenuri degradate din mai multe localităţi, cum ar fi Mârşani, Mischii, Daneţi, Ostroveni, Celaru, Dăbuleni, Drăgoteşti, Piscu Vechi, Filiaşi, etc” : Ion Prioteasa, senator de Dolj.
Prima partea a conferinţei s-a încheiat cu prezentarea temei :“Fake news-uri despre Pădurile României”, o intervenţie extrem de interesantă a dr.ing Mihai Enescu, cadru universitar la USAMV Bucureşti, Specializarea Silvicultură.
Ulterior au fost plantaţi trei puieţi de mesteacăn în curtea interioară a Muzeului Cărţii şi Exilului Românesc, ca simbol al trăiniciei acestui popor.
“Green Deal şi securitatea energetică europeană”
România, al doilea producător de gaze naturale din UE, importă 25% din necesar din Rusia. Potrivit Eurostat, înainte de pandemie România avea cele mai ridicate preţuri pentru consumatorii industriali. Se discută mult despre renunţarea la gazul rusesc şi în acest context ar trebui să ne facem planuri de securitate energetică.
Cu ce ar trebui să înlocuim gazul rusesc ?
“Se pune întrebarea cu ce înlocuim gazul rusesc? Este foarte complicat pentru unii. De exemplu, sunt zone în Germania care au o singură conductă: din Rusia, direct. Nu sunt legaţi la reţeaua naţională. Italia este şi ea dependentă foarte mult de gazul rusesc, dar a anunţat că va încerca alte alternative. Ceea ce se discută în acest moment este de se mări producţia la exploatările existente în special în Norvegia, în Olanda şi de a se sprijini noi resurse alternative. Aşa cum este acum prevăzut, la toamnă se poate scoate gaz din acel câmp, dar nu se poate scoate din zona care era cea mai bună, pentru că am avut o lege foarte păguboasă, care cred că a fost foarte tare sponsorizată de Rusia, mai ales pe cei care au lucrat la acea lege, iar cei care puteau să scoată gaz au plecat, gaz care ar fi fost extrem de folositor. Însă parcursul este extrem de complicat….”, Marian Jean Marinescu, europarlamentar PPE.
Deputatul european a vorbit şi despre ţintele de mediu ce ar trebui atinse, stabilite la nivel european prin Pactul Verde, asta şi în condiţiile în care se va revine la cărbune şi se va insista pe gaz.
Preţurile sunt mari pentru că există prea puţină energie pe piaţă
România are la dispoziţie Fondul de Modernizare, 6 mld euro, prin acest fond se vor face investiţii în sistemul energetic naţional. Înţeleg că avem deja 60% din producţia de electricitate cu emisii reduse de carbon, dacă România ar vrea mai mult, vor fi nevoie de investiţii masive în unităţile de producţie a energiei regenerabile.
Liviu Gavrilă, Director Direcţia Regenerabile CEZ România, a prezentat în cadrul conferinţei planurile de viitor ale celui mai mare investitor privat din domeniul regenerabilelor din România : investiţii noi, tehnologie nouă.
Preţurile sunt mari pentru că există prea puţină energie pe piaţă. La întreabarea : încercăm să protejăm cererea, penalizând producţia, adică, oferta, a răspuns profesorul Dumitru Chisăliţa, într-o intervenţie online. Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă a mai vorbit şi despre provocările cu care se confruntă producătorii/furnizorii de energie în contextul exploziei preţurilor la energie. Iar despre consumatori, Dumitru Chisăliţă a spus că mulţi nu au ştiut să încheie contracte şi scumpirea i-a lovit în plin.
Proiectele de digitalizare pe care le are în plan Distribuţie Oltenia
Piața de furnizare a energiei electrice este complet liberalizată de la 1 ianuarie 2021, ceea ce înseamnă că prețul energiei electrice este stabilit pe criterii concurențiale. Distribuţie Oltenia asigură alimentarea cu energie electrică a consumatorilor de energie din şapte judete din regiunea Olteniei.
La întrebarea ce investiţii a facut Distribuţie Oltenia în retea, pentru pregătirea reţelei pentru prosumatori şi un numai şi ce proiecte de digitalizare are în plan operatorul de distribuţie în viitor a răspuns Eugen Butoarcă, Director Executiv Distribuţie Oltenia.
Alina Tănăsescu, deputat de Dolj, a amintit despre propunere legislativă pentru plafonarea preţurilor la energie electrică şi gaze pentru consumatorii casnici, care a ajuns în în Parlamentul României, la Comisia Juridică, unde a primit avizul.
Lucian Mincă, director Ade Gaz Oil, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de distribuţie de gaz petrolier lichefiat (GPL), a făcut o prezentare a companiei, care este o afacere cu capital 100% românesc. GPL este un produs folosit pe post de carburant pentru motoare cu ardere internă. Este un produs sigur, economic și care, prin emisiile poluante reduse, protejează mediul înconjurător. Este carburantul alternativ în România și Uniunea Europeană.
Cei mai afectaţi atât de restricţiile din pandemie, cât şi de scumpirile apărute ca o consecinţă a războiului din Ucraina sunt fără îndoială industriaşii. Despre pierderile suferite de compania Popeci Utilaj Greu ne-a vorbit chiar acţionarul, omul de afaceri C-tin Popeci, care a adus în discuţie şi pensionarea anticipată a muncitorilor, ceea ce determină pierderi în domeniul resurselor umane, fiind foarte greu de găsit alţi meserişi, în aceste vremuri.
Despre Green Deal, efecte, dar şi avantaje a vorbit într-o intervenţie interesantă şi Marian Vasile, consilier local.
În concluzie, ce ne va afecta mai tare : preţul la energie sau inflaţia ?
Partea a treia s-a desfăşurat la Biblioteca Judeţeană Alexandru şi Aristia Aman. Dezbaterea “Colectarea selectivă a deşeurilor : de la nepăsare la implicare”, moderată de avocat Mihaela Daogaru, membru fondator al Asociaţiei Viitor pentru Oltenia, a strâns laolaltă reprezentanţi ai administraţiei publice locale, profesori, medici, avocaţi, dar şi elevi, pasionaţi de protecţia mediului. Au avut intervenţii următorii : Rela Filip, viceprimarul municipiului Craiova, Irina Stancu, medic oncolog, prof.dr.univ Sina Cosmulescu, decanul Facultăţii de Horticultură, profesor Oana Zaharie, inspector şcolar adjunct; precum şi reprezentanţii Iridex şi ADI ECO Dolj.
Concluziile acestei Conferinţe au fost prezentate de prof.univ.dr Ion Turculeanu, preşedintele Asociaţiei “Viitor pentru Oltenia”.
“Nu am făcut această Asociaţie pentru a obţine câştiguri materiale. Nu vrem nici funcţii. Suntem deja realizaţi profesional. Niciunul dintre noi nu face politică. Vrem să facem politica proiectelor. Vrem să ne cerem drepturile, noi, oltenii. De asta vrem să ne implicăm. Iar de fiecare dată vom încheia astfel : OLTENIA MERITĂ AUTOSTRADĂ ! Desigur, mă refer la drumul expres Craiova-Lugoj, momentan suspendat, dar care nu ar trebui să fie proiectat ca drum expres, ci ca o autostradă…”
