Craiovenii, răsfățați cu cea mai dulce miere de albine

0
55

Timp de două zile, craiovenii s-au dedulcit cu cea mai bună miere de albine pe care o produc cei mai pasionați apicultori din țară. Prima ediție a „Târgului Apicol” a fost o desfătare pentru participanți și, deopotrivă, o reușită pentru organizatori. Foarte mulți vizitatori au trecut pragul expoziției și nu au putut rezista tentației de a cumpăra măcar un borcan cu miere dintre zecile de sortimente care au putut fi găsite la standuri. Târgul a fost o ocazie specială și pentru apicultorii doljeni care și-au procurat tot felul de materiale necesare pentru albinărit, la prețuri de producător.

„Târgul Apicol” de la Craiova, aflat la prima ediție, a fost găzduit la Centrul Multifuncțional din cartierul „1 Mai” și s-a bucurat de o participare numeroasă, atât din punctul de vedere al numărului de expozanți – peste 60, cât și al vizitatorilor. Organizatorii, „Stupina Bia”, în colaborare Primăria Craiova, Consiliul Județean Dolj și Asociația „Apis” Oltenia Craiova, au spus că, în cele două zile de târg, peste 1.000 de craioveni au trecut pragul expoziției cu vânzare, sâmbătă fiind cea mai aglomerată zi. „Avem foarte mulți participanți, chiar și doi din străinătate, unul din Serbia și altul din Ungaria. Am vorbit cu expozanții și sunt foarte mulțumiți de ceea ce au văzut, apicultorii, la fel, pentru că au reușit și ei, pentru prima dată, să cumpere materiale la preț de producător. Până acum, în Craiova, nu reușeau să facă acest lucru. Eu zic că este o reușită și vrem să îl organizăm în fiecare an”, a declarat Alexandru Ilinca, președintele Asociației „Apis” Oltenia.

Apicultori din toate colțurile țării

Apicultori cu experiență îndelungată, de zeci de ani, au venit din toate colțurile țării la Craiova, aducând cu ei miere și foarte multe produse apicole, din Harghita, Covasna, Bistrița, Oradea, Vâlcea, Brașov și Prahova. „Încercăm să încurajăm consumul de miere pentru că noi aici suntem deficitari. Ar fi mai bine și pentru producători, pentru că ar apărea concurență și pentru extern. Momentan, cei din străinătate se bazează pe faptul că, la noi, nu se consumă și atunci o cumpără la prețuri mici. Strategia noastră este, așadar, să încurajăm consumul de miere”, au declarat organizatorii. Pentru că târgul s-a bucurat de un real succes, s-a plănuit deja o a doua ediție pentru anul viitor, cu o participare și mai mare, în jur de 100 de expozanți de această dată. La ultima statistică, în 2010, Doljul avea în jur de 1.300 de exploatații apicole și 30.000 de familii de albine, printre avantaje având ariile de salcâm pe Valea Dunării.

Produsele au fost naturale 100%

Virgil Rădăiaș a venit cu o adevărată cămară de bunătăți la Craiova, toate extrase de la cei 300 de stupi ai săi. De 30 de ani se ocupă cu albinăritul, iar la standul lui găsești cam tot ce se poate obține din miere. Produsele au aspect frumos, în culori dintre cele mai plăcute, iar eticheta este o garanție a faptului că și conținutul este pe măsură. Vânzătorul te lasă să privește cât poftești, să întorci borcanele și flacoanele pe toate părțile și numai dacă îl întrebi intervine ca să te asigure că totul este 100% natural. „Mierea este pur naturală, sunt produse garantate de noi. Am venit cu ceva care nu este prea cunoscut în România, mierea de mană sau mierea de rouă, miere de brad îi mai spun unii… Are culoare neagră și proprietăți foarte bune, minerale foarte multe care bune pentru anemie, dar și pentru diabet”. Alături de mierea de mană, mai găseai miere de salcâm cu polen, cu propolis, despre care se spune că un antibiotic natural, și mierea cu lăptișor de matcă sau miere de rapiță. Sucul de cătină cu miere, și el natural 100%, este un produs făcut în casă tot de apicultorul prahovean, după o rețetă proprie, și este „nemaipomenit pentru creșterea imunității, împotriva stresului și tratarea a foarte multe boli”.

Mierea de salcâm a fost cea mai căutată

Mierea de salcâm de munte era cea mai bună marfă la standul apicultorului Cristian Diaconescu, din județul Vâlcea. Era foarte limpede ca aspect și se vindea la prețul de 20 de lei borcanul. „Pentru a obține mierea de calitate, trebuie să plimbăm stupii în funcție de sezon. Eu, de exemplu, merg cu ei la Vălenii de Munte ca să obțin mierea de salcâm, pentru polifloră mergem în Bărăgan, Ialomița și Călărași. Pentru mierea de rapiță mergem la culturi de sute de hectare. Dar cea mai scumpă miere pe care o avem la vânzare este cea de salcâm de munte, care are mai mult antibiotic natural. Comparativ, mierea din salcâm de câmpie nu este 100% din salcâm, mai are și rapiță… numai la munte este 100%. Are proprietăți terapeutice mari”, și-a prezentat apicultorul sortimentele de miere. Tot printre surprizele pregătite pentru târg se numărau mierea cu pulpă de afine, cu pulpă de cătină și muguri de brad. „Mugurii de brad se culeg primăvara, în luna mai, când este mugurul la 1-2 centimetri, îi punem în miere și îi ținem 3-4 luni. Se macerează și îl strecurăm apoi. E foarte multă muncă, iar cheltuielile sunt mari”, a explicat producătorul de miere din județul Vâlcea.

Mici lecții de apicultură

Cea mai mare aglomerație era însă la standurile care prezentau echipamentele apicole. Oamenii mergeau și întrebau despre diferite materiale folosite de apicultori și, din vorbă în vorbă, se încingeau discuții ca între specialiști. Unul dintre cei mai experimentați „stupari” este Stoianov Spasa, din Timișoara. A obținut diploma de inginer apicol la Belgrad, în anii 1990, iar acum este unul dintre cei mai importanți apicultori din țară. Cu o energie de invidiat, omul dădea sfaturi gratuite la toți cei care îi treceau pragul. „Ca să o iei de la zero, ca apicultor, trebuie să te testezi să fii imun la înțepătură, fără asta nu faci treabă. În al doilea rând, trebuie să fii serios și să iubești albinele. Albina trebuie înțeleasă și lucrată. Dacă nu ai aptitudinile acestea, care să se suprapună, nu poți deveni stupar. Nu e ieftină investiția dar, în doi ani, îți scoți banii dacă ai un an bun. Un începător poate să facă 30 de kilograme de miere liniștit, la trei culesuri: salcâm, tei, floarea-soarelui”. Producătorul a venit cu un arsenal întreg de echipamente, dintre cele mai mărunte și mai ieftine și până la cele mai pretențioase și mai scumpe: în jur de 30 de feluri de centrifuge, tăvi,15 modele de pălării, 6-7 salopete de protecție și combinezoane, afumătoare clasice și pe baterii, mărunțișuri precum perii, site, cântare apicole și topitoare solare de ceară.

LAURA MOȚÎRLICHE şi RADU ILICEANU