Poluarea atmosferică și fonică, efectele schimbărilor climatice

0
39

Poluarea atmosferică și fonică, efectele schimbărilor climatice (de exemplu caniculele) și expunerea la substanțe chimice periculoase provoacă probleme de sănătate în Europa. Calitatea scăzută a mediului contribuie la 13 % din numărul deceselor, potrivit unei evaluări  referitoare la sănătate și mediu publicate azi de Agenția Europeană de Mediu (AEM). 

Îmbunătățirea sănătății și a bunăstării cetățenilor europeni este mai importantă ca oricând, în prezent atenția fiind îndreptată spre combaterea pandemiei de COVID-19. Această pandemie reprezintă un exemplu clar al legăturilor complexe dintre mediu, sisteme sociale și sănătate.

Raportul, care se bazează în mare măsură pe datele Organizației Mondiale a Sănătății referitoare la cauzele deceselor și ale bolilor, evidențiază motivele pentru care calitatea mediului din Europa are un rol esențial în determinarea stării de sănătate și a bunăstării noastre. De asemenea, demonstrează modul în care privațiunile sociale, comportamentele nesănătoase și schimbările demografice din Europa influențează sănătatea de mediu, afectând în mod deosebit persoanele cele mai vulnerabile.

„Există o legătură clară între starea mediului și sănătatea populației. Cu toții trebuie să înțelegem că, având grijă de planetă, nu salvăm doar ecosisteme, ci și vieți umane, în special pe ale celor mai vulnerabili. Uniunea Europeană este devotată acestei abordări și, cu ajutorul noii Strategii în domeniul biodiversității, al Planului de acțiune pentru economia circulară și al altor inițiative din viitorul apropiat, ne îndreptăm spre construirea unei Europe mai reziliente și mai sănătoase pentru cetățenii europeni și nu numai”, a afirmat Virginijus Sinkevičius, comisarul pentru Mediu, Oceane și Pescuit.

„COVID-19 a reprezentat un nou semnal de alarmă, care ne-a făcut să conștientizăm acut relația dintre ecosisteme și sănătatea noastră, precum și nevoia de a înfrunta realitatea: modul în care trăim, consumăm și producem dăunează climei și are un impact negativ asupra sănătății noastre. Începând cu Strategia «De la fermă la consumator» pentru alimente sănătoase și durabile și terminând cu viitorul Plan european de luptă împotriva cancerului, ne-am luat un angajament puternic de a proteja sănătatea cetățenilor noștri și a planetei pe care trăim”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară.

„Deși observăm îmbunătățiri în ceea ce privește mediul din Europa, iar Pactul ecologic pune un accent clar pe un viitor durabil, raportul arată că sunt necesare acțiuni ferme pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili membri ai societății noastre, deoarece sărăcia este însoțită adesea de traiul în condiții de mediu necorespunzătoare și de o stare de sănătate precară. Aceste legături trebuie incluse într-o abordare integrată care să ducă la o Europă mai incluzivă și mai sustenabilă”, a precizat Hans Bruyninckx, directorul executiv al AEM.

Principalele constatări

  • Poluarea atmosferică rămâne principalul risc de mediu la adresa sănătății în Europa, provocând anual peste 400 000 de decese premature în UE. Pe al doilea loc se situează poluarea fonică, care contribuie la 12 000 de decese premature, urmată de efectele schimbărilor climatice, în special caniculele.
  • În Europa, povara poluării și a schimbărilor climatice variază, existând diferențe clare între țările din estul și cele din vestul continentului. Cea mai mare pondere a deceselor cauzate de mediu la nivel național (27 %) se înregistrează în Bosnia și Herțegovina, iar cea mai scăzută – în Islanda și Norvegia (9 %).
  • În general, comunitățile defavorizate social se zbat sub o povară întreită: sărăcia, mediul de slabă calitate și sănătatea precară. Comunitățile mai sărace sunt expuse adesea la niveluri mai mari de poluare și de zgomot, precum și la temperaturi ridicate, iar afecțiunile medicale preexistente le măresc vulnerabilitatea la pericolele de mediu pentru sănătate. Sunt necesare măsuri specifice pentru a îmbunătăți condițiile de mediu în care trăiesc cele mai vulnerabile persoane din Europa.
  • Oamenii sunt expuși permanent la riscuri multiple, printre care cele asociate poluării atmosferice și a apei, poluării fonice și substanțelor chimice, care se combină și, în unele cazuri, acționează la unison afectând sănătatea. Orașele europene au o vulnerabilitate aparte la aceste amenințări multiple, având în plus un acces mai restrâns la spații verzi și albastre.
  • Una dintre cercetările în curs investighează legăturile dintre pandemia actuală de COVID-19 și dimensiunile de mediu. Se crede că virusul care cauzează COVID-19 a făcut un „salt între specii”, de la animale la om, un rezultat neprevăzut al presiunii pe care creșterea consumului o pune asupra sistemelor naturale. În ceea ce privește impactul COVID-19 asupra comunităților, primele dovezi sugerează că ratele mai mari ale mortalității pot avea legătură cu poluarea atmosferică și cu sărăcia. Potrivit evaluării inițiale din raport, pentru clarificarea acestor interacțiuni mai sunt necesare cercetări suplimentare.

O integrare mai bună a politicilor, mai multe spații verzi și albastre reprezintă o parte esențială a soluției

Raportul insistă asupra faptului că este necesară o abordare integrată a politicilor de mediu și de sănătate pentru a combate riscurile de mediu, a proteja persoanele cele mai vulnerabile și a beneficia pe deplin de contribuția naturii la sănătatea și bunăstarea noastră.

O natură sănătoasă este un mecanism esențial în asigurarea sănătății publice, deoarece reduce bolile și favorizează sănătatea și bunăstarea oamenilor. Soluțiile verzi oferă un câștig întreit: pentru sănătate, societate și mediu. Spațiile verzi și albastre de calitate din zonele urbane favorizează sănătatea și bunăstarea, oferind locuri propice activității fizice, relaxării și integrării sociale, cu beneficii majore pentru comunitățile sărace. Spațiile verzi și albastre răcoresc orașele în perioadele de caniculă, reduc inundațiile și poluarea fonică și sunt prielnice biodiversității urbane. În timpul pandemiei de COVID-19, mulți comentatori au remarcat o reînnoită apreciere a avantajelor pentru sănătatea și bunăstarea psihică pe care le oferă accesul la spații verzi și albastre, în special în zonele urbane.