Inginerii români din toată lumea discută la Craiova despre inteligenţa tehnică

0
84

mihaitaIngineria românească a fost , este şi sunt şanse mari să fie  una de top în ceea ce priveşte rezultatele. A fost un anume recul, după 1990, s-a revenit şi se speră în rezultate mari, iar întreaga educaţie tehnică trebuie începută din învăţământul preşcolar, cu o continuitate în cel gimnazial, liceal şi superior. Craiova a fost, ieri, gazda celei de-a XII-a ediţii a SINGRO – simpozion ştiinţific al inginerilor români de pretutindeni, tema fiind „Soluţii pentru un oraş inteligent”. Este pentru prima dată când o asemenea manifestare de anvergură are loc într-un alt oraş din România, în afară de Bucureşti, una dintre ediţii fiind găzduită de Chişinău (Republica Moldova) . Acţiunea de la Craiova a fost organizată de Sucursala Dolj a Asociaţiei Generale a Inginerilor din România, cu sprijinul Universităţii din Craiova.

Manifestarea de ieri, găzduită în Aula „Buia” a Facultăţii de Agronomie din cadrul Universităţii din Craiova, la care au participat ingineri români de pretutindeni, a fost deschisă de prof.univ.dr.ing.  Gheorghe Manolea , preşedintele Sucursalei Dolj a AGIR: „Suntem, aici, ingineri români de pretutindeni şi ne-am propus ca prin discuţiile noastre să înţelegem, cu toţii, conceptul de dezvoltare inteligentă, acel „Smart city”. Nu trebuie să ne aşteptăm la soluţii venite „la pachet”, ci să discutăm şi să vedem ce soluţii pot fi aplicabile. Ne dorim găsirea unor rezolvări, nu pentru mâine, ci, chair dacă sunt de actualitate a doua zi, pot fi valabile şi poimâine. Vom lua legătura şi cu reprezentanţii administraţiei publice locale, cărora le vom prezenta concluziile, şi vom încerca găsirea unor căi prin care să dezvoltăm societatea ”.  Din partea Universităţii din Craiova, parteneră în program, a fost prezent prof.univ.dr.ing.  Radu Constantinescu, prorector al instituţiei de învăţământ superior amintite, care a precizat: „Sunt onorat şi aduc şi mesajul domnului rector pentru acest simpozion. Com fi tot timpul deschişi pentru cercetare, inovare şi tot ceea ce ţine de procesul academic. Nu putem fi decât mândri pentru aceste acţiuni, pentru care acordăm tot sprijinul”. La rândul său, prof.univ.dr.ing.  Aurel Cîmpeanu, un reputat cadru didactic, fost prorector al Universităţii din Craiova şi , în prezent, preşedinte al Filialei Craiova a Academiei de Ştiinţe Tehnice  din România, cel care a făcut posibilă colaborarea cu Universitatea Tehnică din Chişinău, a punctat: „Este un lucru cât se poate de bun şi sunt convins că toţi inginerii români, oriune s-ar afla ei, vor contribui la dezvoltarea cercetării. Nu trebuie să uităm originile noastre şi avem obligaţia să ne întoarcem la patria-mamă”. Ieri, au fost prezenţi şi reprezentanţi din Republica Moldova, unul dintre aceştia, Petru Todos, prim-rector al Universităţii Tehnice de la Chişinău, amintind că „deşi nu avem decât 50 de ani de la înfiinţare, ţinem să mulţumim pentru colaborare, de aceea îi premiem pe prof.univ.dr.ing.  Marian Ciontu şi prof.univ.dr.  Sergiu Ivanov,  decan , respectiv prodecan ai Facultăţii de Inginerie Electrică din cadrul Universităţii din Craiova, cu medalii aniversare şi cu o diplomă care să le ateste meritele colaborării.”. Cu acelaşi prilej, din partea AGIR a fost premiat şi prof.univ.dr.ing.  Alexandru Marin, din Chişinău, la împlinirea vârstei de 80 de ani.mihaita1

Vorbesc românii din străinătate

Aşa cum spuneam, au fost prezenţi mai mulţi ingineri români din lume, doi dintre ei ţinând să pună pe tapet problemele ingineriei româneşti, cu toate implicaţiile. „Am absolvit în România şi, la un moment dat, m-am gândit cum îmi pot pune în aplicare ceea ce învăţasem. Mi-am ales o cale a mea, dar nu am unitat de unde am plecat şi, acolo unde sunt, cu alţi colegi români vrem să contribuim la dezvoltarea României şi ştim că sunt multe de făcut” – prof.univ.dr.ing. Paul Vlase, din Franţa; „Sunt un inginer plecat din România, locuiesc în Elveţia şi am mai multe cursuri pe care le susţin la Universităţi din Europa şi Asia. Craiova a fost şi sunt că este un oraş inteligent. Am fost când încă mai exista Fabrica de Avioane, unde se făcea cercetare, şi îmi place să cred că vom avea încă o dată i astfel de performanţă ca atunci când eram pe primele locuri în lume, în acest domeniu. Aduc mesajul şi altor colegi din Elveţia şi sperăm ca ingineria românească se reînvie.” O prezenţă puţin aparte a fost cea a medicului  Ivo Gheorghiev, de peste Dunăre: „Sunt medic, am făcut studiile la Craiova şi sunt convins că nu poate exista medicină fără ingineri”.manolea

Prof.univ.dr.ing. Mihai Mihăiţă: „Un oraş inteligent se face cu oameni inteligenţi”

Prof.univ.dr.  Mihai Mihăiţă , preşedinte al AGIR , a fost prezent la Craiova şi , ca oricare oltean, fiind născut, cum chiar dânsul a menţionat, la „piciorul podului de la Severin” spune lucrurilor pe nume: „Vorbim conceptul „oraş inteligent”. Păi de ce credeţi că am ales Craiova pentru această ediţie, cu tema amintită? Un oraş inteligent se face cu oameni inteligenţi”. Într-o pauză, l-am provocat la o discuţie şi, foarte volubil, ne-a dat mai multe detalii. L-am întrebat ce părere are de ingineria românească , iar răspunsul a fost unul pe măsura pregătirii sale: „A fost o scădere a pregătirii tehnice, dar s-a mers pe cursul politicii. S-a trecut de la o economie socialistă la una capitalistă şi s-a creat un dezechilibru. Lumea trebuie să înţeleagă că fără inginerie nu poate exista economie, indiferent de domeniu – agricultură, turism, medicină, orice. Acum, cerinţele sunt altele, inginerii români au o deschidere mare, de aceea şi exigenţele sunt mai mari.” O altă întrebare a fost: „Ce ar trebui făcut pentru atragerea tinerilor spre tehnică?” La fel de tranşant, Mihai Mihăiţă a punctat: „Păi, toată pregătirea trebuie să înceapă de la grădiniţă. Copilul trebuie să fie învăţat să gândească. Trebuie să-i arăţi logica lucrurilor din viaţă. Nu se poate să se meargă numai pe memorare, pe învăţarea pe dinafară a unor noţiuni, să scoatem numai filozofi. Nu vedeţi că am ajuns la o falie – nu mai există intermediar într muncitor şi inginer, au dispărut maiştri, meseriaşii de sunt în prezent mai au puţin până la pensie, aşa că ce punem în loc?! Trebuie un plan pe termen lung, nu unul de patru ani, de acela electoral. Şi, dacă tot vorbim de oraş inteligent, păi nu pot spune decât un lucru, în ceea ce priveşte colaborarea cu autorităţile locale – facem studii, le punem la dispoziţie, aşteptăm implicarea lor, fiindcă eu cred că tuturor trebuie să ne fie conştient pericolul la care suntem expuşi din poluare, dezvoltarea fără, pe undeva, fără control a activităţilor economice şi aşa mai departe ”. Dacă tot se sărbătoresc 65 de ani de existenţă a învăţământului superior din tomeniul electric la Craiova, domnul Mihai Mihăiţă a menţionat: „Păi, dacă suntem cu toţii aici, înseamnă că avem o apreciere pentru şcoala tehnică din Craiova şi, extrapolând, din toată Oltenia”. În plus, foarte puţine de spus.