Nici Donald Trump nu-i scutit de griji!

0
122
Trump-Comey-AP-0512 (1)
Donald Trump / James Comey

Ieri a fost o zi lungă, dar mai ales tensionată, şi pentru preşedintele american Donald Trump, care astăzi urmează să îl primească, în Biroul Oval, pe Klaus Iohannis, preşedintele României. Aşteptările noastre sunt mari, în temeiul solidului parteneriat strategic cu Statele Unite, dar la Washington „fierberea e mare”. Dacă lăsăm deoparte dispreţul celor de la „The Washington Post”, faţă de preşedintele american, nu putem face acelaşi lucru cu audierea, în Congres, a ex-directorului FBI, James Comey, începută ieri după-amiază, la ora 17, şi transmisă în direct de canalele de televiziune, ABC, CBS, NBS, ceea ce ilustrează imensul interes suscitat de eveniment. James Comey a relatat, deja, despre conversaţiile avute cu Donald Trump, în ianuarie (după sosirea la Casa Albă) şi presiunile resimţite, în ancheta FBI, asupra prezumtivelor legături ale staff-ului republican de campanie cu Moscova. Şedinţa de ieri, după-amiază, a fost condusă de preşedintele Comisiei de informaţii a Senatului, Richard Burr, un senator american, din Carolina de Nord. Audierea a fost centrată pe o temă întoarsă, de acum, pe toate feţele: aceea dacă Donald Trump a făcut presiuni asupra fostului şef al FBI, pentru abandonarea sau reorientarea anchetei privind legăturile dintre echipa sa de campanie şi Moscova. Depoziţia ex-patronului FBI urma după ce, cu o zi înainte, înaintase un text de 7 pagini, în care expusese detalii despre briefingul din 6 ianuarie, când l-a întâlnit, prima dată, pe preşedintele ales în sala de conferinţe de la Trump Tower, din New York  (cu participarea şefilor comunităţii de informaţii – „Intelligence comunity” sau I.C.), dineul din 27 ianuarie, din Sala verde a Casei Albe, reuniunea din Biroul Oval, din 17 februarie a.c., apelurile telefonice din 30 martie şi 11 aprilie a.c.. Întrebarea cheie: dacă Donald Trump i-a cerut direct abandonarea anchetei privindu-l pe fostul consilier pe probleme de securitate naţională, de acum demisionat, Michael Flynn. Or, în depoziţia scrisă, confirmase că Donald Trump îi ceruse să abandoneze ancheta privindu-l pe Michael Flynn, suspectat a fi amestecat în ingerinţa rusă în alegeri. La dineul tete-a-tete din 27 ianuarie, Donald Trump s-ar fi confesat că are nevoie de loialitate şi se aşteaptă la loialitate. James Comey conducea FBI-ul de 10 ani. Deja, Donald Trump l-a numit prefăcut şi lăudăros, într-un interviu TV, iar în cursul întâlnirii sale cu Serghei Lavrov şi ambasadorul rus la Washington, l-a calificat „smintit”. Referitor la fostul consilier pe probleme de securitate naţională, Michael Flynn, fostul director al FBI ar fi acceptat că „este un tip de bine”. La câteva zile, după demiterea lui Comey, ministrul Justiţiei a numit un procuror special – procedură rară – Robert Mueller, pentru a conduce ancheta privind eventualele legături cu Rusia. „New York Times” susţine că, după discuţia sa cu Donald Trump, urmată de demisia lui Flynn, James Comey i-ar fi cerut lui Jeff Session, ministrul de Justiţie, să nu mai fie lăsat tete-a-tete cu preşedintele. Povestea este lungă şi încâlcită şi, în presa americană, are tot felul de ingrediente. James Comey ar fi ameninţat cu deţinerea de înregistrări, ceea ce a declanşat iritarea presei, dar a şi mărit curiozitatea, la ceea ce ex-patronul FBI ar mai putea spune. Audierea de ieri s-a derulat într-un context particular. Şi dacă demiterea lui James Comey a fost defavorabilă preşedintelui Donald Trump, criticat pentru decizia sa, şi fostul director al FBI rămâne un personaj controversat în opinia publică. Un sondaj „Quinnipiac University” din 7 iunie atestă că 34% dintre persoanele intervievate au o imagine defavorabilă, 30% o imagine favorabilă şi 31% nu au nicio părere. Întrebat dacă preşedintele Donald Trump i-a cerut să oprească investigaţiile privind cyber-intruziunea Rusiei, James Comey a fost tranşant: Nu.