Senatorii schimbă, din nou, Legea antifumat

0
71

Legea antifumat a fost din nou modificată, marţi, de senatori. De data aceasta s-a redefinit spaţiul public închis încadrat de pereţi de jur împrejur, prin permiterea fumatului în spaţii separate. De partea cealaltă a baricadei, cei care au susţinut legea în forma ei strictă dau ca exemplu legislaţiile altor ţări europene şi vin cu statistici îngrijorătoare legate de fumat.   

fumatPotrivit unui amendament propus de Comisia juridică şi adoptat în plen cu 76 de voturi „pentru”, „prin spaţiul public închis se înţelege orice spaţiu accesibil public sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiş, plafon sau tavan şi care este încadrat de pereţi de jur împrejur, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent, cu excepţia spaţiilor cu destinaţie locativă”.

„Fumatul este permis în spaţii separate, complet izolate şi inscripţionate special pentru această destinaţie, precum şi pe terase exterioare amenajate în acest scop”, prevede un alt amendament, propus de Comisia de sănătate.

40.000 de români mor din cauza fumatului

Potrivit statisticilor, anual 40.000 de români mor din cauza fumatului, iar 5.000 dintre ei sunt fumători pasivi. În urmă cu câteva săptămâni, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie, prof. dr. Florin Mihălţan, referindu-se la Legea antifumat adoptată în forma ei din luna martie, susţinea că efectele actului normativ se vor observa peste un an. „Multe ţări din Europa au constatat deja, vă dau exemple – Italia, Franţa, Turcia, Ungaria – a scăzut numărul de internări prin infarct miocardic, prin accidente vasculare cu 16%-17%. A scăzut numărul de crize de astm la momentul internării cu cel puţin 18%, iar impactul este masiv din punct de vedere al economiilor la bugetul de stat. Într-o ţară ca a noastră, cu un buget drămuit, cred că o lege de acest gen este binevenită şi este o piatră unghiulară pentru dezvoltarea realmente a acestor elemente care ţin de o profilaxie reală”.

fumat 1Potrivit unui studiu al GFK, în România cea mai mare incidenţă o are cancerul pulmonar – 7 din 10 pacienţi români se aflau în stagiul 4 al bolii când au fost diagnosticaţi. De asemenea, cifrele celui mai recent studiu Eurobarometru arată că 27% din români fumează regulat (33% dintre bărbaţi şi 22% dintre femei), procent în scădere cu 3% faţă de anul 2012 şi aflat puţin peste media europeană de 26%.

În Europa, cancerul pulmonar are cel mai mare impact economic, cu un total de 19 miliarde de euro, dintre care 10 miliarde de euro pentru pacienţi care mor înainte de finalizarea tratamentului.

Principalele cauze de deces au în spate boli cauzate sau agravate de fumat

Şi cei de la „Coaliţia România Respiră” atrag atenţia că ţara noastră este, în prezent, deţinătoarea unor recorduri negative în ceea ce priveşte protejarea faţă de fumul de tutun în spaţiile publice. Principalele cauze de deces din România sunt reprezentate de boli cauzate sau agravate de fumat: bolile cardiovasculare (60% dintre decesele anuale, faţă de 48% media Comunităţii Europene), cancerul (la bărbaţi, cel mai frecvent cancer este cel pulmonar, iar la femei acest tip de cancer este în continuă creştere) şi bolile respiratorii cronice (fumatul este responsabil de peste 80% din cazurile de bronhopneumopatie obstructivă cronică – BPOC).

În plus, legislaţiile ţărilor europene prevăd măsuri stricte de interzicere a consumului de tutun în spaţiile publice închise, inclusiv în state în care fumatul era considerat emblematic: Turcia, Irlanda, Italia. În Ungaria, Bulgaria, Serbia şi Ucraina fumatul a fost interzis în aceste spaţii, demonstrând că şi această parte a Europei poate adopta măsuri ferme de protecţie a sănătăţii populaţiei proprii.