Klaus Iohannis precum… Emmanuel Macron!

0
131
De acord cu ceea ce afirmă Ion Cristoiu, pe blogul său, că europarlamentarele din această lună au importanţa unor alegeri parlamentare anticipate. Pentru cele două partide dominante pe scena politică – PSD şi PNL – alegerile din 26 mai a.c. constituie un moment al adevărului. Ne despărţim de maestrul Ion Cristoiu, acolo unde acesta consideră că PNL duce o dublă povară, a alegerilor şi a referendumului, noi opinând că „povara” este partajată cu Klaus Iohannis, iniţiatorul referendumului, care conferă o dimensiune aparte scrutinului din 26 mai a.c., lăsând deoparte stufoşenia întrebărilor, fiindcă la prima dintre ele, opinează preşedinta UNJR, judecătorul Dana Gârbovan, se poate răspunde cu „da” la toate problemele, „nu” de asemenea la toate, după cum s-ar putea răspunde cu „da” şi „nu” la unele şi respectiv altele. Sintetizând, alegerile europarlamentare îmbracă – datorită referendumului – şi forma de plebicist: Pro sau Contra Klaus Iohannis? Pro sau Contra PSD? Numai că o situaţie similară o regăsim în Franţa, unde Emmanuel Macron este considerat veritabilul număr unu al listei LREM, scrutinul european de la 26 mai fiind transformat într-un referendum vizând propria persoană. Partidul său, LREM (21,5% din intenţiile de vot) se află în sondaje uşor deasupra Adunării Naţionale (21%) al Marinei Le Pen. La rândul lor, „vestele galbene”, în sfera mediatică, enunţă o singură şi veritabilă obsesie: despărţirea de „filfizon”. Pentru sau contra Macron? Eu sau haosul, în continuare şi totdeauna? Recent în librării a apărut şi cartea unui jurnalist independent, Mark Endeweld, „Marele manipulator”. O dezvăluire asupra reţelelor secrete care l-au ajutat pe Emmanuel Macron să acceadă la putere. Efigia preşedintelui francez e izbită mărunt, din toate poziţiile şi pare destul de clar că intrarea acestuia pe scena politică se datorează în primul rând puterii indecente a presei, care în mai puţin de un an a construit un preşedinte… pornind de la nimic. Să revenim, PNL se află în faţa unui test cu valenţe multiple. Dacă se clasează pe locul doi, înseamnă abonarea la un culoar nefavorabil pentru alegerile prezidenţiale din toamnă. Situaţie valabilă şi pentru PSD, unde un scor sub ceea ce indică momentan sondajele (32%) ar zdruncina autoritatea preşedintelui Liviu Dragnea, ar spori numărul frondiştilor tentaţi să dezerteze la PRO-România, partidul lui Victor Ponta, şi ar crea complicaţii, care oricum există, în desemnarea candidatul pentru alegerile prezidenţiale. Din aceste considerente miza europarlamentarelor este una augmentată consistent. Într-un asemenea context, summitul de la Sibiu devine un eveniment politic, de reală amplitudine, care prilejuieşte şi un plus de vizibilitate europeană, şi nu numai, pentru Klaus Iohannis. Pe lângă reiterarea opţiunii sale pro-europene, probabil, va readuce în discuţie faptul că lupta anticorupţie este susţinută de Consiliul European, în consecinţă românii să nu rateze şansa de a răspunde la întrebările sale, repetăm stufoase, de la referendumul planificat în aceeaşi zi cu europarlamentarele. Faptul că agenda sa proprie nu bate cu cea a guvernului – dovadă că premierul Viorica Dăncilă nu a fost încă invitată – nu va face o impresie deosebită, dar nicăieri coabitarea nu este o floare la ureche. Cu fiecare zi care trece, campania electorală ar putea câştiga în intensitate, deşi fiecare formaţiune politică are propria strategie, păstrând „muniţia”, de mesaje este vorba, pentru sprintul final.