Debut de an agricol, cu ochii spre cer

0
127

Doljul rămâne un judeţ cu pondere agricolă considerabilă. Şi acest lucru nu este o noutate. Potenţialul este însă insuficient valorificat. Lucrările agricole de sezon sunt în plină desfăşurare, dorindu-se, cu precădere, folosirea rezervei de apă din sol. Mai redusă faţă de anii precedenţi. De acest lucru se vorbeşte puţin. Sunt semne că meteorologii, care tot ne anunţă precipitaţii consistente în această zonă a ţării, nu prea o nimeresc în ultima vreme cu prognozele. Este motivul pentru care se priveşte spre cer. Cam devreme. Forfotă mare în „bazinul” Dăbuleni al pepenilor verzi, dar şi în bazinul legumicol Poiana Mare – Ciuperceni. Nu rămân mai prejos alte localităţi cu tradiţie, precum Mârşani, Desa, Teasc, Işalniţa, Brădeşti, dar unde nu a pătruns până acum legumicultura „în spaţii protejate”?! Şi în plantaţiile de viţă-de-vie şi pomi fructiferi, cam puţine la număr, se dă bătaie. Fiindcă, vorbă rostită până la epuizare: „Cine munceşte are”.

agriculturaSuntem tot mai des obişnuiţi să vorbim cu mult patos despre ce se întâmplă la nivel macro şi, fără să ne dăm seama, scăpăm adesea din vedere că, sub ochii noştri, marile comunităţi locale ale Doljului îşi pregătesc un an agricol, pentru care luptă din răsputeri să le fie favorabil. Alături de acestea, veritabilii specialişti confirmă, an de an, că sunt cei mai buni în profesia lor.

SCDA Şimnic: Cum scrie la carte!

  Pentru dr. Constantin Găvan, director al SCDA Şimnic, încadrarea lucrărilor agricole de sezon în ceea ce se numeşte „epoca optimă” nu este deloc o vorbă în vânt, ci o cerinţă imperativă. Şi, deja, s-a finalizat înfiinţarea culturilor de plante furajere (borceag, lucernă, ovăz, mazăre, orzoaică) pe suprafeţele preconizate, profitându-se de vremea de afară şi starea solului. În zilele următoare se va trece şi la însămânţarea florii-soarelui – 380 ha şi chiar a porumbului, 250 ha. Dar, până atunci, se utilizează fertilizarea suplimentară a culturilor de grâu (650 ha) şi a rapiţei (640 ha), pornite în vegetaţie. Nu este un secret că, de ani buni, SCDA Şimnic, care deţine cel mai valoros nucleu de vaci de lapte din rasa Holstein ameliorată chiar de dr. Constantin Găvan, obţine şi producţii vegetale competitive. Că totul se face „după carte” se subînţelege, fiind vorba de o staţiune condusă de un membru al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”.

Fertilizarea, aproape încheiată

  agricultura 1În bazinele legumicole din sudul Doljului, activităţile sunt în toi. Solariile de la Desa depăşesc 200 ha, cartofii timpurii din Mârşani vor fi cultivaţi pe 400 ha, semănatul de floarea-soarelui debutează peste cel mult o săptămână; toate acestea sunt câteva din realităţile agricole ale bogatelor localităţi doljene. Chiar dacă ploaia căzută aici, în ultimele zile, va întârzia cu puţin lucrările de sezon, fertilizarea suprafeţelor cu grâu a picat la timpul optim.

  Fie că vorbim de fertilizarea culturii de grâu, fie că terenul se pregăteşte pentru a primi seminţele de morcovi, mazăre, fie că unii mai tineri încearcă nişe de piaţă de genul culturilor de căpşuni şi zmeură, agricultorii din Dolj au început, deja, un an agricol ce se arată a fi promiţător.

Mârşani: 400 ha cu cartofi timpurii

 agricultura 3„În prezent pe raza localităţii se desfăşoară arăturile de primăvară pentru a pregăti culturile de porumb, floarea-soarelui şi tutun. Pentru cultura de cartofi timpurii avem 400 ha. Alte 24 ha vor fi cu ceapă. Totodată, peste circa 7 zile începem semănatul la floarea-soarelui, pe o suprafaţă de peste 70 ha. Fermierii sunt optimişti, mai ales că avem persoane ce pregătesc culturi mai inedite. Spre exemplu, Drăghici Florin cultivă 3 ha cu căpşuni şi 20 ari cu zmeură. Diulu Iulică alte 3 ha cu căpşuni, Drăgan Marian 50 ari de căpşuni. De asemenea, oamenii fac acum răsadniţe pentru culturile de roşii şi ardei. Se mai pregăteşte terenul pentru cele 30 ha ce vor fi cultivate cu morcovi. Culturile de secară, triticale şi grâu sunt în perioada lucrărilor de fertilizare”, ne-a declarat ing. Ana Drăgan, de la Camera Agricolă Mârşani.

Desa: patria solariilor!

agricultura 2Ploaia i-a binecuvântat, în ultimele zile, pe locuitorii din Desa. O zonă cu un bogat patrimoniu legumicol, Desa nu se dezminte nici de această dată. „Localnicii pregătesc în aceste zile cele peste 200 ha de solarii. Cultivă cu precădere ardeiul gras, iar, mai nou, tomatele. Şi aceasta graţie minimisului pe care îl vor primi de la stat. Prin urmare, întrucât oamenii aveau mai multe răsaduri pregătite, cred că vom avea o suprafaţă totală de solarii mai mare de 200 ha”, ne-a precizat inginerul agricol Gheorghe Baba, din cadrul Primăria Desa.

Din cele 1.000 de hectare de grâu, aici, au fost fertilizate peste 800 ha. Ploaia recentă va întârzia cu puţin semănatul la mazăre. Grâul este foarte frumos, deşi seceta de anul trecut generase temeri în sufletul fermierilor, mantia de zăpadă din această iarnă a protejat cum ştia ea mai bine viitoare pâine a truditorilor de pe aceste meleaguri.

În localitatea alăturată, Ciupercenii Noi, „oamenii, încă din ianuarie, se ocupă de răspicat la legume pentru solarii. Iar de sâmbătă începem semănatul la lucernă”, ne-a menţionat inginerul agronom Petre Lila, din cadrul Primăriei Ciupercenii Noi.

Dăbuleni: Ai lu’ Bănică Florin sunt, din zorii zilei, în solar!

Aurică Băjenaru, primarul Dăbuleniului, îi cunoaşte pe toţi producătorii de pepeni verzi şi galbeni, din localitate. Cu Bănică Florin începe enumerarea. O continuă cu Nicu Bileru, Tudose Adrian, Aurel Marcu şi continuă până când îl rugăm să se oprească. Sunt o fală a Dăbulenilor, prin calitatea mărfii lor. Au încă probleme cu desfacerea. Dar discuţia este lungă şi nu o rezolvăm în câteva cuvinte. Bănică Florin este unul dintre producătorii 100% autentici. Îi dă bătaie din zorii zilei, în solarul încălzit. Împreună cu soţia, ajutat fiind şi de câţiva vecini. A produs răsad de lubeniţă pentru 20 de hectare, pe care îl va scoate în câmp, în prima decadă a lunii aprilie. 2500-3000 de cuiburi la hectar. Alte 10 hectare vor fi însămânţate direct. Dacă pepenele e dulce, transpiraţia din aceste zile e amară. Dar se face abstracţie de ea. În materia asta, Florin Bănică (41 de ani) e doctor veritabil, neputând fi acuzat de plagiat. Ne invită de pe acum la festivalul lubeniţelor. Poate o să onorăm invitaţia. Mai ales că ne-a vorbit şi de un soi de lubeniţă cu miez galben, mai dulce şi mai aromat decât mierea de albine.