Doljul pe scurt, foarte pe scurt

0
92

Ordonanţa de Guvern nr. 7, emisă în anul 2006, reprezenta pentru primari, la vremea respectivă, o promisiune, o adevărată şansă pentru localităţile pe care le păstoreau. Şi-au pus mari speranţe în banii pe care ar fi trebuit să-i primească. De-a lungul timpului, O.G. nr. 7/2006 a devenit, însă, un instrument politic şi multe dintre investiţiile începute din bugetul propriu al primăriilor au început să se degradeze, înainte de a fi finalizate, din lipsa banilor. Lucrurile au început, totuşi, să se mişte la finele anului 2012, când autorităţile locale au primit o parte din sume. Cu ajutorul acestor fonduri, edilii şi-au propus să continue ce nu au finalizat în anii trecuţi. Asta nu înseamnă că primarii gospodari, nu au găsit soluţii pentru dezvoltarea comunităţilor locale. 

Proiectele continuă la Gângiova

La Gângiova, spre exemplu, Primăria a aplicat în urmă cu aproape patru ani pe O.G. nr. 7 din 2006 pentru Alimentarea cu apă la grădiniţă, şcoală şi dispensar. Nici până astăzi însă lucrarea nu a fost finalizată, aceasta fiind realizată în proporție de 55%. „Poate că lucrările ar fi fost mai avansate, dar nu au venit bani de la Guvern. Abia la sfârşitul anului trecut am mai primit 33.600 lei. În 2011, tot pe O.G. nr. 7, au început lucrările la Baza sportivă. Acest proiect este şi el construit undeva la 48%. Sperăm să mergem cu lucrările mai bine, pentru că la finalul lui 2012 am primit de la Guvern două miliarde lei vechi”, a declarat Cristache Preda, primarul comunei Gângiova.

Edilul-şef a mărturisit că autorităţile locale au încercat să depună un proiect şi pe Măsura 3.2.2., dar aceasta a fost declarat neeligibil. Marele regret este însă că au fost cheltuite, în zadar, 1,4 miliarde lei vechi.

 

Gighera: Au fost solicitate fonduri pentru izvoarele balneare

Florea Neacşu

În schimb, autorităţile locale din Gighera se pot considera mai norocoase, pentru că localitatea a beneficiat de un proiect de alimentare cu apă pe O.G. nr. 7/2006, care a fost finalizat în 2010. O altă lucrare este prinsă la Ministerul Mediului pentru apă şi canal, în prezent Primăria Gighera aşteptând un răspuns legat de aprobarea sau nu a acesteia. Încă un proiect, de data aceasta pe fonduri europene, va fi depus în următoarele două săptămâni, când se va deschide o nouă sesiune, pentru izvoarele balneare.

Marea problemă la Gighera este că, din cauza populaţiei îmbătrânite, destul de puţini oameni mai muncesc pământurile. Cei mai mulţi au preferat să le dea în arendă. Aşa se face că, la Gighera există o societate a unui italian care deţine 1.200 de hectare, dar şi o societate al cărei proprietar este un englez care deţine 500 de hectare.

Alte două societăţi, de data aceasta locale, deţin 1.000 de hectare, iar cealaltă 300 de hectare. „Mai avem o societate care are 700 de hectare de teren în arendă, dar oamenii sunt nemulţumiţi de ei că nu îşi plătesc dările”, a mărturisit Florea Neacşu, primarul comunei Gighera.

 

Ghindeni: Proiect de 4 milioane de lei, realizat doar în proporție de 10%

La Ghindeni, cel mai important obiectiv de infrastructură, în acest moment, este legat de finalizarea unui proiect de canalizare în valoare de 40 de miliarde de lei vechi. Lucrările au fost demarate încă din anul 2010, însă, din cauza lipsei banilor, acesta este realizat, în prezent, doar în proporţie de 10%. De curând, reprezentanţilor Primăriei le-a fost solicitată reactualizarea documentaţiei, aceştia anunţând că speră să primească, cu această ocazie, sumele necesare pentru finalizarea proiectului. Tot în acest an, autorităţile locale şi-au propus să amenajeze un dispensar în comună, după ce clădirea în care funcţiona punctul medical a fost revendicată.

„Din fericire avem Consiliul Judeţean Dolj care ne mai dă câte o mână de ajutor, aşa cum a făcut şi cu asfaltarea drumului judeţean 652. În acest an, ne-am propus să facem dispensar în comună. Vechea clădire a fost revendicată şi am rămas fără dispensar. Vara trecută am achiziţionat o clădire a cooperaţiei şi din fonduri proprii vom încerca în acest an să o reabilităm. Am avut un proiect pe Măsura 3.2.2 dar a fost declarat neeligibil”, a explicat Marin Motoi, primarul comunei Ghindeni.

 

Goicea: Baza sportivă, în construcţie din 2010

Dumitru Marcu

La Goicea, lucrările pentru amenajarea bazei sportive din localitate au început cu o întârziere de doi ani, pentru că Primăria nu a putut să asigure banii de cofinanţare. Autorităţile locale au depus proiect pe O.G. nr. 7 în anul 2008 şi a fost aprobat, dar lucrările au demarat abia în 2010. Potrivit primarului Dumitru Marcu, lucrările sunt realizate în proporție de 58%, numai din fonduri proprii, pentru că de la Guvern nu au venit bani.

Şi pe Măsura 1.2.5. au fost depuse proiecte pentru amenajarea de drumuri agricole şi exploataţie, în total de 785 de metri de asfalt. Pentru acest proiect autorităţile locale speră să finalizeze lucrările până în luna iunie a.c. Pe Măsura 3.2.2., însemnând amenajarea reţelei de 8,5 kilometri de apă, 8,5 km canalizare, centru social şi 3 km asfalt, au fost finalizate lucrările. Primarul comunei Goicea a anunţat că, în curând va avea loc recepţia finală, dar abia după ce vor primi rezultatele de la Direcţia de Sănătate Publică Dolj legate de calitatea apei. „În 2013, ne dorim, de asemenea, să reabilităm şcoala pe exterior şi să implementăm un sistem video la nivel de comună din fonduri proprii”, a afirmat Dumitru Marcu, primarul comunei Goicea.

Işalniţa: „Sunt proiecte ambiţioase şi cred că le vom duce la bun sfârşit”

Ovidiu Flori

La Işalniţa, anul acesta se va continua cu etapa a doua de canalizare. Un alt proiect al primarului Ovidiu Flori vizează modernizarea străzilor din localitate. Tot în acest an se va introduce alimentarea cu gaze şi va fi asigurată reţeaua de electricitate la blocul de locuinţe din comuna Işalniţa. Autorităţile locale şi-au propus să finalizeze şi lucrările la grădiniţă şi să reuşească să finalizeze lucrările de amenajare a unei săli de sport. „Sunt proiecte ambiţioase şi cred că le vom duce la bun sfârşit. Vom aloca din bugetul propriu 10 miliarde de lei vechi pentru aceste lucrări, iar restul de bani va trebui să îi obţinem din finanţări europene sau de la bugetul de stat. Avem datorii de 16 miliarde lei vechi către constructori. Criza se simte şi la Işalniţa. Situaţia este grea”, a spus Ovidiu Flori, primarul comunei Işalniţa.

MARIN TURCITU şi RADU ILICEANU