Şi Barack Obama şi Donald Trump n-au rămas indiferenţi sau în expectativă, pe durata campaniei electorale, premergătoare alegerilor de la jumătatea de mandat, denumite „Midterms”, presupunând scrutinuri naţionale şi locale, organizate la doi ani după alegerile prezidenţiale. Donald Trump a vorbit, preponderent, la cele opt mitinguri electorale, la care a participat, timp de o săptămână (Florida, Ohio, Georgia, Indiana, Missouri, Montana, Tennesse şi Virginia Occidentală) de sănătatea economiei: 4,2% creştere a PIB în semestrul doi al anului, 3,5% în semestrul trei şi 3% pe ultimile 12 luni, o rată a şomajului de 3,7%, cea mai bună performanţă după 2005, peste 4 milioane locuri de muncă noi, create după ianuarie 2017. Salariile au crescut într-un ritm mediu anual de 3,5%, inflaţia a fost sub control de 2,2%, şi inegalităţile sociale s-au redus. Dacă în bazinele miniere şi centrele industriale sunt apreciate politicile protecţioniste, iniţiate de Donald Trump, marii fermieri resimt represaliile impuse partenerilor comerciali ai SUA. Ocultată a fost dezbaterea privind armele de foc, după nu puţinele evenimente sângeroase din ultima vreme. Femeile, violenţa, imigraţia, au fost teme majore ale campaniei electorale. Chiar dacă numele lui Donald Trump nu s-a aflat pe buletinele de vot, nu puţini analişti au considerat scrutinul de ieri, 6 noiembrie, ca un referendum „pentru sau contra” actualului locatar de la Casa Albă, pregătit să candideze şi în 2020. Barack Obama, starul democrat, la rândul său a avut apariţii numeroase alături de candidaţii partidului pe care îl reprezintă, şi duminică s-a aflat în Indiana şi Illinois, după ce vineri se deplasase în Florida, unde au avut loc, ieri, alegeri importante. Situaţia se prezenta în felul următor, înaintea alegerilor de ieri, al căror rezultat îl vom afla în cursul zilei de astăzi. La Camera Reprezentanţilor – 435 locuri – republicanii dispuneau de o majoritate confortabilă (236 la 193), în condiţiile vacantării a 6 posturi. Trebuiau să câştige neapărat 23 de mandate şi victoria le era asigurată. Noii aleşi intră în mandatul de doi ani la începutul lui ianuarie 2019. La Senat – 100 locuri, câte două mandate pe fiecare stat – o treime din rândul acestora au fost reînoite, la doi ani, şi 35 erau în joc anul acesta. Republicanii dispuneau de o majoritate scurtă (51,49%). Democraţii aveau de apărat 26 de locuri şi 6 dintre acestea erau ameninţate faţă de 9 ale republicanilor. Senatorii sunt aleşi pe 6 ani, şi mandatul victorioşilor debutează tot la 1 ianuarie 2019. Ca şi pentru deputaţi. În 36 de state din 50 au fost alegeri de guvernatori şi alte posturi din administraţia locală (primari, şerifi, judecători). Impactul scrutinului era considerat monumental. Şi asta după 150 de ani. Dacă democraţii, favoriţi în sondaje, preiau majoritatea în Camera Reprezentanţilor, posibilitatea declanşării procedurii de destituire a preşedintelui Donald Trump (empeachment) creşte. Preluarea conducerii unor comisii parlamentare, pentru a cerceta coliziunea între echipa de campanie a preşedintelui Donald Trump şi Rusia, se anunţa periculoasă. De asemenea, dacă democraţii ar prelua conducerea Senatului, eventualele numiri ale lui Donald Trump pentru Curtea Supremă, sistemul judiciar federal, alte posturi executive la nivelul administraţiei federale, ar putea fi blocate. Oricum, o coabitare între Donald Trump şi deputaţii democraţi pare… imposibilă. În Kansas şi Carolina de Sud, candidaţii republicani nu s-au distanţat de miliardar, foarte popular în aceste state, dar în celelalte circumscripţii, numele preşedintelui nu a prea fost vehiculat. Democraţii şi-au apărat, în campania electorală, politica imigraţiei, sănătatea şi comerţul. Despre participare, s-a spus că ar putea fi record, prin aportul tinerilor şi… al femeilor, după ce în 2014 s-a înregistrat 41,9% prezenţă la vot, iar în 2016 – 61,4%. Democrata Nancy Pelosi a mizat pe victoria candidaţilor partidului său, ceea ce ar însemna preluarea preşedinţiei Camerei Reprezentanţilor.
