Castranova, ca şi Apele Vii, e o aşezare bătrână, vatră de continuitate geto-dacică, daco-romană şi românească. În timpul stăpânirii romane, după cum atestă istoricii Institutului de cercetări socio-umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor” din Craiova, între satele Cacaleţi, cum s-a numit comuna până în 1903 şi Puţuri, s-ar fi întemeiat un castru roman, Castra Nova, situat pe drumul Pelendava (Craiova) şi Romula (Reşca). Castra Nova este înscris ca punct important, pe aşa-numita hartă romană Tabula Pentingeriană. Numeroase vestigii de factură romană –cărămizi, vase, tuburi de argilă-, se constituie în dovezi grăitoare, ale unei continuităţi. Cercetări mai recente au scos la iveală monede de la Constantin cel Mare şi de la urmaşii acestuia. Printr-un document, datând din anul 1665, de pe vremea lui Şerban Cantacuzino, rezultă că după anul 1593, o parte a satului Cacaleţi ar fi fost proprietatea lui Mihai Viteazul. În anul 1602 voievodul Simion Movilă ar fi dăruit moşia satului Cacaleţi lui Pană Vistierul. Cacaleţi, termen de origine slavă, înseamnă „lăcustă”. În catagrafia din 1722 satul Cacaleţi figura în categoria celor megieşeşti. Comuna are o istorie realmente încărcată. Când s-au făcut săpături pentru alimentarea cu apă ca Craiovei, din puţurile de la Gioroc, s-a descoperit o placă de piatră cu inscripţia „Castra Nova”. Tot în aceste locuri, menţionează istoricii Institutului de cercetări socio-umane „C. S. Nicolăescu-Plopşor”, pe la 1869, Cesar Bolliac anunţa în „Trompeta” descoperirea unui tezaur de 8.000 de monezi romane. Comuna a intrat însă de mulţi ani într-o fecundă perioadă de dezvoltare a ei, prin munca locuitorilor, agricultori destoinici, a unor pământuri nu tocmai fertile, şi crescători de vite, dar şi destoinicia primarului Dumitru Măceşanu, aflat la al doilea mandat.
Când un eveniment cultural atrage atenţia asupra primarului
Dumitru Măceşanu este primar liberal, cum spuneam, aflat la al doilea mandat. În urmă cu vreo doi ani, pe 20 octombrie, la Căminul Cultural al comunei, Facultatea de Litere a Universităţi din Craiova anunţa lansarea volumului „Omul din Castranova (Protoscenaria)” aparţinând prof. univ. dr. Eugen Negrici, Doctor Honoris-Causa al Universităţii din Craiova, fost cadru didactic, dar şi decan. Printre invitaţi, Dumitru Măceşanu, pro-rectorul Nicu Panea, universitarul Gabriel Coşoveanu, şi bineînţeles autorul romanului, în fine o lume bună. Lansarea a fost patronată de nepotul eroului, Victor Măceşanu, acum primarul localităţii Castranova. Pe scurt, în roman este vorba de un român căzut prizonier la nemţi, evadat, luptător prin voinţa destinului, prin munţii Tatra din ex-Cehoslovacia alături de partizani, care la întoarcerea în ţară, aflată sub ocupaţie, este aruncat în puşcărie. Nu despre romanul lui Eugen Negrici, o naraţiune bine construită, vrem să discutăm, ci despre primarul actual al comunei, captivant prin discursul oferit cu acel prilej, etalând un anume rafinament intelectual, greu de explorat în alte circumstanţe. Dacă Eugen Negrici autorul romanului „Omul din Castranova” oferea o lecţie a recuperărilor, Dumitru Măceşanu se prezenta drept un primar de o anume calitate umană şi de ce nu, un gospodar de excepţie, impresionându-şi oaspeţii. Deşi nu-şi propusese acest lucru.
O enumerare de bile albe
Castranova arată bine, adică plăcut ochiului, cu străzi integral pietruite, flancate de verdeaţă, cu dispensar reabilitat şi modernizat, centru civic îngrijit, monitorizare video, iluminare publică, alimentare cu apă (proiect în execuţie şi în satul Puţuri), cadastrare sistematică teren extravilan, baze sportive, centrale termice la şcoala din satul de centru şi grădiniţa din Puţuri ş.a.m.d.. Ziua comunei „Floare de cireş”, prin proporţii dar mai ales simbolistică, de Sf. Constantin şi Elena, e mai mult decât un inventar de cântece şi jocuri populare, spectacole în aer liber, ridicându-se la prestigiul unei definiţii a spiritului locului. Totul sugerând prin actul artistic ceremonial sau ritual, expresii sau definiţii ale spiritului locului.
Primar al certitudinilor
Dumitru Măceşanu ştie că mai sunt ţinte de atins, de întemeiat, de durat, pentru racordarea deplină a localităţii la civilizaţia veacului. Şi mesajele către ziua de mâine a comunei pleacă din mâini ce miros a pământ muncit, a fân cosit, a frumuseţe, deci a comună doljeană, a acestor vremi. Agenda pentru ziua de mâine e deja încărcată. Iată doar câteva obiective ce aşteaptă a fi materializate: canalizare şi staţie de epurare în satul de centru (proiect aprobat şi finanţat prin PNDL); asfaltare 2,6 km străzi – Zănoaga, Giorocului- (proiect aprobat finanţat în faza de licitaţie); asfaltare 8,8 km străzi Castranova şi Puţuri (aprobat, finanţat prin CNI); reabilitare cămin cultural; construire sediu primărie (proiect aprobat, finanţare GAL); amenajare lac de baraj (s.f. executat), construire bazin înot şcoala Castranova (s.f. executat); construire sediu social cultural (s.f. executat); reabilitare biserici; amenajare fond forestier (cca. 400 ha), construire parc fotovoltaic; reabilitare şi modernizare monumente istorice; modernizare străzi de interes local în comuna Castranova în lungime de 11,2 km; construire pistă biciclete pe 5 km; iluminare nocturnă pe ambele stadioane. Comuna nu este un şantier. E mai mult decât atât, este ambiţia unui primar destoinic de a lăsa însemne durabile în urma lui. O chemare a vetrei, a amintirilor a noului chip al comunei, realmente emencipată reverberează departe, inclusiv pentru cei plecaţi de acasă. Castranova este o comună doljeană dinamică, în plină ofensivă, cu un bun cârmaci în persoana economistului Dumitru Măceşanu. O lume modernă prin înfăţişarea peisajului, prin dinamism şi ritmurile vieţii.
