Producţia agricolă vegetală, în recul

0
49

Toamna agricolă se apropie cu paşi repezi de finalul recoltării. De departe, din totalul culturilor, cea mai bună producţie medie obţinută este la porumbul de consum, cu 2.800 de kg/ha. Din păcate, valoarea este un pic peste jumătatea producţiei medii de anul trecut. La floarea-soarelui nu s-au depăşit 1.600 de kg/ha. Ploaia din ultimele zile a adus un spor fermierilor, care s-au şi grăbit să înceapă însămânţările de toamnă.

Analizând modul de ocupare a suprafeţelor de teren în judetul Dolj, din cele 741.526 ha avem: suprafaţa agricolă – 585.136 ha, căi de acces – 13.536 ha, păduri – 85.308 ha, curţi – 30.510 ha, ape – 20.886 ha şi teren neproductiv – 6.026 ha. Din suprafaţa agricolă totală, Doljul are o suprafaţă arabilă de 488.556 ha. Aceasta este cuprinsă în sector privat în procent de 96,8%, adică 472.843 ha, iar în sectorul de stat – 3,2%, adică 15.713 ha; din care pentru cercetare – 5.530 ha.

În calitatea sa de instituţie publică deconcentrată răspunzătoare de implementarea politicilor agricole ale Guvernului, Direcţia pentru Agricultură Dolj a coordonat activitatea structurilor din subordine, precum şi a celor aflate sub autoritatea ministerului, în calitate de ordonator secundar de credite şi a realizat şi operativa din 29.09.2015 privind recoltările de toamnă.

Producţia medie la porumb, aproape la jumătatea anilor trecuţi

Deşi are cea mai mare valoare dintre culturile de toamnă, producţia medie obţinută în 2015 la porumb de consum nu depăşeşte anul acesta 2.800 de kg/ha. Să reamintim că, în Dolj, în 2014, producţia medie la porumb a fost de 5.240 kg/ha, în 2013 de 4.811 kg/ha, în 2012 s-a înregistrat o scădere la 1.629 kg/ha şi în 2011 s-a revenit la producţii de 4.018 kg/ha. Nivelul se menţine în anii anteriori la peste 4.000 kg/ha. Porumbul de consum a fost însămânţat pe 92.243 de ha şi recoltat de pe 83.019 ha. Dacă analizăm raportul activităţii desfăşurate de Direcţia pentru Agricultură Dolj în anul 2013 observăm că, în primăvara lui 2013 au fost însămânţare 101.076 de ha cu porumb boabe pentru consum. Aşadar, cu 8.833 de ha mai mult decât în 2015.

Floarea-soarelui, în scădere

Floarea-soarelui a fost recoltată în acest an de pe 69.002 de ha, dintr-un total programat de 75.826 de ha. Producţia medie este de 1.600 kg/ha. Şi aici producţia este cum mult mai scăzută dacă ne raportăm la cele 5.240 kg/ha în 2014.

Cum era de aşteptat, cele mai mari producţii au fost înregistrate la marii fermieri. Sunt singurii care respectă tehnologia. Dar mai mult de jumătate din terenul agricol din Dolj nu aparţine marilor exploataţii, ci micilor fermieri, ce nu depăşesc două hectare în proprietate. Avantajul în marile exploataţii este că au folosit hibrizi cu perioadă scurtă de vegetaţie, fenomen mai puţin cunoscut în gospodăriile populaţiei.

Spre un început promiţător

În această perioadă au fost efectuate arături pentru însămânţări de toamnă pe o suprafaţă de 198.200 de hectare, din 230.745 ha programate. Cea mai mare suprafaţă programată, acum, pentru însămânţare este la grâu, aproximativ 180.000 de ha. Din aceasta, până la data de 29 septembrie 2015, au fost însămânţate 6.800 de ha. La orz s-a ajuns la 7.100 de ha cultivate, din necesarul programat de 20.050 de ha.

 Fermierii s-au mişcat foarte bine la cultura de rapiţă. Au semănat 10.100 de ha, din cele 17.000 programate. La rapiţă suprafaţa semănată în judeţul Dolj, în toamna anului 2014, de 16 579 ha, s-a dublat comparativ cu suprafaţa semănată în toamna anului 2013, deşi la nivel naţional suprafaţa semănată cu rapiţă în anul 2014 este mai mică decât cea semănată în anul 2013 cu aproximativ 25%. Precipitaţiile din ultima vreme sunt bine-venite şi au fost oportune pentru acei fermieri, care au ştiut să-şi organizezecampaniade toamnă.

N-ar strica mai multă dotare la Direcţia Agricolă Dolj

Un judeţ cu caracter puternic agricol cum este Doljul ar trebuie să deţină o structură optimă în teritoriu pe segmentul agricol. Din păcate, din raţiuni care ne scapă, Direcţia pentru Agricultură Dolj, probabil ca şi celelalte din ţară, se confruntă cu o schemă de personal redusă la nivel de avarie. De asemenea, parcul auto din dotare este simbolic: doar 3 autoturisme.

Cum rămâne cu principiul transparenţei şi publicităţii actului administrativ, dacă o instituţie de asemenea importanţă nu-şi face auzită vocea într-o societate şi aşa prea alertă în manifestările sale!? Informatizarea este definită, mai nou, panaceul secolului al XXI-lea. Tinerii fermieri, şi nu doar ei, trebuie să fie la curent cu noutăţile în domeniul agricol, cu opţiunlie şi provocările de dezvoltare rurală. Undeva, tot circuitul informaţional de la centru spre teritoriu este scurtcircuitat.

Toate aceste neajunsuri au fost ridicate de conducerea Direcţiei pentru Agricultură Dolj la prezentarea rapoartelor anuale de activitate din ultimii ani. Poate că, insistenţa e cheia succesului într-o lume lipsită de coordonare.