Cotidianul helvet “Le Temps” anunţă că Elveţia a decis să părăsească neutralitatea tradiţională, cel puţin în arzătoarea chestiune a crizei nord-coreene. Luni, 4 septembrie, preşedintele Confederaţiei, Doris Leuthard, a făcut cunoscut că doreşte să-şi aducă imediat contribuţia la rezolvarea conflictului îngrijorător dintre Coreea de Nord şi SUA, fiind dispusă să joace rolul de mediator. Din punctul său de vedere, este timpul aşezării la masa discuţiilor şi Marile Puteri au responsabilitatea lor. Ea a făcut referire la mesajele incendiare pe Twitter ale lui Donald Trump, adresate lui Kim Jong-un şi escaladarea verbală a violenţei între cei doi lideri. Doris Leothard a făcut chiar o afirmaţie interesantă: “Twitter nu este cu adevărat un instrument adecvat”. Elveţia are trupe deplasate în zona demilitarizată – după 1955 – la linia de demarcaţia dintre Coreea de Nord şi Coreea de Sud. Pe de altă parte, preşedintele Confederaţiei Helvete a cerut Chinei şi SUA să-şi asume fiecare responsabilităţi concrete. Atât Elveţia, cât şi Suedia ar putea juca un rol major în culisele diplomaţiei. În prima zi a săptămânii, după cum se ştie, Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit de urgenţă pentru a discuta după testarea unei bombe cu hidrogen, de către Coreea de Nord, posibilitatea unor noi sancţiuni, poziţia Beijingului şi Moscovei, cu drept de veto, rămânând incertă.
Revenim. Exprimându-se în cadrul unei întâlniri cu presa străină, acreditată la Berna, Doris Leuthard a insistat pe faptul că “este ora dialogului” şi sancţiunile de orice natură nu vor putea convinge Phenianul să abandoneze programul său balistic, deşi populaţia nord-coreeană suferă. După cum se ştie, liderul nord-coreean Kim Jong-un a petrecut o parte din tinereţea sa în Elveţia, efectuându-şi studiile la Berna. Întreaga comunitate internaţională condamnă cea de a şasea încercare nucleară a Phenianului. Îngrijorarea este mare. Luni dimineaţă, Beijingul a protestat oficial prin convocarea ambasadorului nord-coreean acreditat în China. În marja summit-ului puterilor emergente BRICS (Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud), găzduit de oraşul Xiamen, în sud-estul Chinei, liderul rus Vladimir Putin a afirmat că “Rusia condamnă aceste exerciţii ale Phenianului”, care a revendicat duminică o încercată reuşită cu o bombă cu hidrogen, dar “recursul la orice4 formă de sancţiune, în acest caz, este inutil şi ineficace”. Reamintim că testul de duminică a provocat un cutremur cu magnitudinea de 6,3 grade pe scara Richter. A avut o anvergură mult mai mare, comparativ cu cel de acum un an, care a provocat un cutremur de numai 5,3 grade. Dar şi acela fusese mai puternic decât testele precedente. Pe Twitter, preşedintele american Donald Trump a anunţat imediat că autorizează Japonia şi Coreea de Sud să cumpere arme americane sofisticate, în contextul tensiunilor exacerbate cu Coreea de Nord, fără a preciza tipul de arme. Phenianul răspunde prompt, imediat, prin ambasadorul său ONU la Geneva, promiţând “noi cadouri” Washingtonului. SUA a mai ameninţat duminică Nordul – şi nu o face pentru prima dată – cu un răspuns militar pe măsură, în cazul unei atingeri propriului teritoriu sau al aliaţilor. Lucrurile s-au complicat teribil. Dimensiunea delirantă a regimului de la Phenian este tot mai greu de definit. Cum, până recent, s-a crezut că Beijingul menţine regimul nord-coreean “în priză”, acum se spune că acesta ar fi devenit… neascultător. Deşi se apreciază că dialogul rămâne ultima opţiune, este greu de crezut că Kim Jong-un va renunţa, pe calea tratativelor, la programul său balistic.
